Speta Legea 10/2001. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 69/
Ședința publică din 18 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul Municipiul Târgu-M, cu sediul în Târgu-M, P-ța -, nr.3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 624 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr. 624 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 2840/2006, s-a admis în parte contestația formulată de reclamanții și, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Târgu-M, prin Primar și în consecință s-a dispus modificarea art. 3 din Dispoziția nr. 1627 din 22 mai 2006 emisă de Primarul municipiului Târgu-M în sensul că pentru imobilul notificat și care nu poate fi restituit în natură, se propune acordarea reclamanților a despăgubirilor bănești conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Celelalte articole din dispoziția atacată vor fi menținute.
S-a respins cererea privind restituirea în natură a imobilului situat în Târgu-M,-. 4760/13 și 4915/11.
Pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâtul Municipiul Târgu-M, prin Primar și a solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul exonerării pârâtului de plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că prin Dispoziția nr. 1627/2006 emisă de Primarul municipiului Târgu-M s-a respins solicitarea reclamanților de restituire în natură a imobilului în litigiu și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent la valoarea de circulație a imobilului, ce urmează a fi stabilită printr-o expertiză de specialitate.
Apelantul a invocat faptul că prin sentința atacată în urma modificării dispoziției emise de primar s-a stabilit doar modalitatea de despăgubire a reclamanților, respectiv despăgubiri bănești. În ceea ce privește expertizele efectuate în cauză s-a susținut că acestea nu s-au dovedit a fi probe concludente, pertinente și utile cauzei deduse judecății. Astfel, soluția acordării de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul preluat a fost menținută, dosarul urmând a fi înaintat Comisiei Centrale pentru Acordarea Despăgubirilor, la nivelul căreia evaluarea urmează să se facă de un evaluator sau o societate de evaluare, aceste evaluări efectuându-se în mod gratuit.
În condițiile în care în speță soluția dată prin dispoziția primarului a fost menținută, s-a susținut că sarcina suportării costului expertizelor ar trebui să revină reclamanților.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și în raport de efectul devolutiv al apelului și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de apel reține următoarele:
Prin Dispoziția nr. 1627 din 22 mai 2006, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 de Primarul municipiului Târgu-M s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în Târgu-M,-, județul M, compus din construcții și teren aferent în suprafață de 259 mp, formulată de reclamanții și și totodată s-a admis cererea de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent constând în valoarea corespunzătoare a imobilului, propunându-se acordarea de titluri de despăgubire în conformitate cu Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Această dispoziție a fost contestată de reclamanți și în baza probelor administrate în cauză prima instanță a reținut că imobilul în litigiu nu este liber în înțelesul Legii nr. 10/2001, motiv pentru care se impune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent. Întrucât din adresa nr. 71 din 10 ianuarie 2008, emisă de Municipiul Târgu-M rezultă că în prezent pe raza municipiului Târgu-M nu există bunuri sau servicii care să poată fi acordate în compensare, instanța a mai reținut că reclamanții sunt îndreptățiți să li se acorde despăgubiri bănești. Instanța nu a stabilit cuantumul despăgubirilor bănești și sub acest aspect a avut în vedere prevederile art. 13 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, conform cărora stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă persoanelor îndreptățite constituie atribuția Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pe parcursul judecării contestației, s-a administrat probe cu expertiza în specialitatea topografie pentru a se verifica dacă din suprafața totală de teren care a fost preluată de stat mai există vreo suprafață liberă, în urma efectuării expertizei stabilindu-se că nu există teren disponibil pentru restituirea în natură. Prin raportul de expertiză s-a stabilit și valoarea terenului în litigiu, valoarea respectivă fiind stabilită la cererea reclamanților.
Totodată, s-a efectuat și o expertiză în specialitatea construcții, pentru a se stabili valoarea de circulație a construcției ce a aparținut reclamanților, instanța reținând că a dispus această probă la insistențele reclamanților și în virtutea principiului disponibilității părților în procesul civil.
Prin sentința atacată instanța a dispus doar modificarea dispoziției emise în temeiul Legii nr. 10/2001 în sensul că s-a propus acordarea în favoarea reclamanților a despăgubirilor bănești, în contextul în care prin dispoziția contestată s-a propus acordarea de titluri de despăgubire.
Prima instanță a făcut aplicarea în cauză și a prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, dispunând obligarea pârâtului la plata sumei de 1264,96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în costul celor două expertize efectuate în cauză.
Conform prevederilor art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
Prin urmare, pentru ca o parte să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată trebuie să cadă în pretenții, în sensul prevederilor legale sus-menționate, temeiul acordării acestor cheltuieli constituindu-l culpa procesuală.
În speță, deși s-au efectuat cele două expertize de specialitate la care s-a făcut referire, instanța nu a cuprins în dispozitivul hotărârii valorile construcției și terenului stabilite de cei doi experți, pe considerentul că această chestiune urmează a fi clarificată în cadrul procedurii prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Se constată astfel că în esență dispoziția emisă de primar nu a fost modificată, deoarece și prin această dispoziție s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, instanța stabilind doar în concret modalitatea de reparație și anume acordarea de despăgubiri bănești.
În aceste condiții, având în vedere că instanța a reținut că stabilirea cuantumului final al despăgubirilor este în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, motiv pentru care nu a indicat în dispozitivul sentinței atacate valorile stabilite de experți pentru construcție și teren, instanța de apel apreciază că nu se poate reține că pârâtul este în culpă procesuală pentru a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, constând în costul celor două expertize. Din moment ce nu s-au luat în considerare valorile stabilite de experți, iar sentința nu a fost atacată sub acest aspect, curtea apreciază că reclamanții trebuie să suporte în exclusivitate costul expertizelor, pârâtul nefiind în culpă procesuală, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 274 Cod procedură civilă pentru obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, curtea va admite apelul declarat de pârât și va schimba în parte sentința atacată în sensul că va respinge capătul de cerere din contestația formulată de reclamanți având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Municipiul Târgu-M, reprezentat prin Primarul municipiului, împotriva sentinței civile nr. 624 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge petitul având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/5ex
Jud.fond:
-7.11.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
