Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 17

Ședința publică de la 16 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liliana Palihovici

JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru

JUDECĂTOR 3: Georgeta

Grefier

S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 125/A din 16.09.2008 a Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă, avocat pentru avocatul titular pentru intimata și avocat pentru avocatul titular pentru intimatul Cabinet de avocat, intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat depune la dosar împuternicire avocațială de substituire-copie- pentru avocatul titular pentru intimata.

Avocat depune împuternicire avocațială pentru avocatul titular pentru intimatul Cabinet de avocat.

, părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanța acordă cuvântul părților asupra excepției invocate prin întâmpinare privind nulitatea recursului.

Avocat arată că nu s-a invocat de către partea adversă un motiv legal de nulitate a recursului, doar că nu s-ar încadra în prevederile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă. Solicită respingerea excepției.

Avocat consideră că recursul formulat este nul, vizează doar temeinicia și nu motive de legalitate.

Avocat solicită a se constata nulitatea recursului, prevederile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă nu au aplicabilitate practică.

Instanța respinge excepția nulității recursului, constată că motivele de recurs se încadrează în dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă.

, părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților asupra recursului.

Avocat arată că instanța de apel a reținut că sunt incidente prevederile articolului 401 alineatul 1 Cod procedură civilă, excepția tardivității fiind întemeiată.Pentru a fi aplicată legea, instanța a constatat că termenul a început să curgă de la data de 15-16.01.2008 când contestatoarea a aflat de executarea silită.

Precizează că în cauză este vorba de bunuri comune, contestatoarea a aflat de executarea bunurilor soțului său, vânzarea s-a făcut la data de 17.01.2008 ora 14. la data de 15.01.2008 nu avea cum să cunoască acest lucru și nu poate exista prezumția că a știut că era o datorie a soțului și nu comună iar bunurile comune, pentru a fi executare se cer a fi partajate înainte.

Solicită admiterea recursului, păstrarea ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.Depune la dosar chitanța numărul 93/15.01.2009 reprezentând onorariu avocat de 600 lei.

Avocat solicită respingerea recursului formulat în cauză, menținerea deciziei Tribunalului Vaslui ca legală și temeinică. Solicită a se avea în vedere cele precizate prin întâmpinare.

Arată că prevederile articolului 401 alineatul 2 Cod procedură civilă, astfel cum a reținut și instanța de apel ce prevede clar că partea ce pretinde un drept real poate introduce contestație ce curge de la data efectuării vânzării, în cauză având loc o vânzare Contestatoarea a avut termen în cunoștință. Solicită respingerea recursului, menținerea deciziei Tribunalului Vaslui, fără obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat solicită respingerea recursului, arătând că articolul 401 Cod procedură civilă prevede momentul vânzării bunului și predării silite. În cauză s-a formulat o contestație la executare peste termenul legal, a fost vorba despre un artificiu juridic, dorindu-se a se profita de termenul de predare silită. În mod corect Tribunalul Vasluia soluționat contestația la executare. Depune la dosar chitanța-copie xerox- numărul 00008/08.01.2009 reprezentând onorariu avocat de 700 lei.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 1571 din 26.05.2008 Judecătoria Bârlad respinge excepția de tardivitate invocată de intimații și Cabinet de Avocatură " "

Admite cererea formulată de terțul contestator, domiciliată în Bârlad, str.-. -. Gh., nr. 27, -.3,. G,.102, jud. V, în contradictoriu cu intimații domiciliată în Bârlad,-, jud. V, domiciliat în Bârlad, str. -. -. Gh., nr. 27, -.3,.G,.102, jud. V și Cabinetul de Avocatură " " B,-,.5B,.2,.40, având ca obiect contestație la executare.

Anulează actele de executare silită efectuate de BEJ. în dosarul de executare silită nr.158/2007.

Anulează somația emisă de BEJ. în dosarul de executare silită nr.59/2008, până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, cerere formulată de terțul contestator în contradictoriu cu intimata.

Obligă pe intimați să plătească terțului contestator, fiecare câte 66,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Contestatoarea s-a căsătorit cu intimatul la 20.08.1990, imobilul adjudecat de intimata fiind cumpărat de soțul contestatoarei în timpul căsătoriei la data de 04.02.1993.

La sfârșitul anului 2007 creditorul Cabinet de Avocatură " " a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc " -" începerea executării silite față de debitorii și în baza titlului executoriu contract de asistență juridică nr. 218 866/08.11.2006. Prin art.5 din contract la " alte clauze" s-a prevăzut un supliment de onorariu de 10000 E în eventualitatea eliberării debitorului. Prin decizia penală nr.111 pronunțată de către Curtea de Apel București, în dosar nr-, la data de 23.01.2008 a fost respins recursul Parchetului ICCJ-DIICOT debitorul fiind pus în libertate, astfel încât a intrat în vigoare art.5 din contractul de asistență juridică, clientul având un debit de 35095 RON reprezentând onorariul de succes și restul de onorariu neachitat.

La data de 09.05.2007 s-a emis de către - somația nr.158/2007 către debitorii și specificându-se faptul trecerii la executarea silită asupra bunurilor mobile și imobile proprietate a acestora în caz de neachitare a debitului.

Prin adresa nr.10476/18.06.2007 Primăria municipiului Bârlad a comunicat executorului judecătoresc faptul că debitorul este proprietarul unui imobil - apartament în municipiul Bârlad, str. -. -. Gh. nr.27, -.102 ( imobilul adjudecat de intimata în cauza de față) și că debitorul este proprietarul unui autoturism 1300 dobândit la data de 26.04.1993.

În data de 20.06.2007 executorul judecătoresc a emis somația de plată nr.158/2007 prin care a comunicat debitorului că, în caz de neplată, va trece la vânzarea silită a imobilului situat în municipiul Bârlad, str. -. -. Gh. nr.27, -.102. Executorul Judecătoresc a comunicat Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară V somația de plată nr.158/20.06.2007, procesul -verbal de situație imobiliară din 19.06.2007, copie după titlul executoriu - Contract de Asistență Juridică nr.-/08.11.2006 în vederea notării somației de plată privind imobilul mai sus menționat în cartea funciară.

Prin încheierea nr.6573/29.06.2007 s-a dispus notarea somației de plată nr.158/2007 fiind comunicat un exemplar al încheierii - iar prin procesul -verbal din data de 04-07.2007 s-a desemnat expertul de pe lista de experți comunicat de C de pe lângă Tribunalul Vaslui, în vederea evaluării imobilului urmărit silit. Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul desemnat s-a stabilit o valoare actuală de circulație ( ptr. vânzare) a imobilului (prețul de pornire a licitației) de 79172,6 lei.

Executorul judecătoresc a stabilit ca licitația pentru vânzarea imobilului, dobândit de debitorul urmărit silit în timpul căsătoriei, să aibă loc pe data de 10.12.2007, întocmind publicația de vânzare imobiliară nr.158/08.11.2007 ce a fost comunicată Primăriei municipiului Bârlad, Judecătoriei Bârlad, fiind afișată la sediul J -, domiciliul debitorului și la Cabinetul de Avocatură " ".

La data de 10.12.2007 s-a încheiat un proces -verbal prin care s-a constatat că nu s-a prezentat nici o persoană care să liciteze pentru imobilul urmărit silit, drept pentru care, conform art.503 alin.5 c Cod Penal s-a stabilit termen nou de vânzare la care licitația să pornească la prețul de 75% din cel la care a fost evaluat prin expertiză. Pe cale de consecință, executorul judecătoresc a întocmit o nouă publicație de vânzare-imobiliară prin care s-a anunțat ca termen al licitației data de 17.01.2008, publicație ce a fost comunicată Primăriei municipiului Bârlad, Judecătoriei Bârlad, fiind afișată la sediul J -, domiciliul debitorului și la Cabinetul de Avocatură " ".

În data de 15.01.2008 intimata a solicitat executorului judecătoresc participarea la licitație depunând recipisa de consemnare nr.-/1/15.01.2008 în valoare de 6000 lei. În ziua licitației executorului judecătoresc i s-a comunicat adresa nr.352 de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V prin care s-a adus la cunoștința acestuia că proprietarii imobilului urmărit silit sunt și -. Deși s-a primit această adresă, executorul judecătoresc a desfășurat licitația pentru vânzarea imobilului proprietate în devălmășie a contestatoarei cu debitorul, în procesul -verbal încheiat consemnându-se că se vinde imobilul proprietate a debitorului, din partea căruia s-a prezentat numitul.

În urma licitației s-a emis actul de adjudecare nr.158/07.02.2008, titlu de proprietate pentru terțul adjudecatar conform dispozițiilor legale. În baza actului de adjudecare intimata a solicitat executorului judecătoresc somarea debitorului și a tuturor persoanelor care locuiesc în imobilul adjudecat să-l părăsească, emițându-se somația nr.59/2007.

Analizând excepția de tardivitate a contestației la executare invocată de intimații și Cabinetul de Avocatură " " instanța a respins-o pentru următoarele considerente:

Potrivit art.401 alin.2 c Cod Penal contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data efectuării vânzării sau de la data predării silite a bunului. Textul de lege indică două momente de la care începe să curgă termenul de 15 zile pentru introducerea contestației la executare (momentul vânzării sau momentul predării silite a bunului). Văzând că la momentul introducerii contestației la executare contestatoarea locuia încă în imobilul adjudecat de intimata, care a somat, prin executorul judecătoresc -, persoanele din imobilul urmărit silit să-l părăsească, instanța a apreciat că cererea formulată de contestatoare nu este tardiv formulată, având în vedere că în situația de față, raportat la cel de-al doilea moment prevăzut de art.401 alin.2 c Cod Penal, termenul de 15 zile nu a început să curgă.

Instanța nu a putut reține apărările intimatei cu privire la faptul că soția debitorului - a aflat de urmărirea silită asupra imobilului bun comun în data de 15-16.01.2008. Opinia instanței are în vedere faptul că, la solicitarea instanței, contestatoarea a precizat că a știut de urmărirea silită pornită împotriva soțului său și nu de faptul că urmărirea silită viza imobilul bun comun în care locuia cu soțul său, ținând cont că executarea silită viza o datorie personală a soțului debitor, pentru realizarea creanței creditorul neputând urmări silit bunurile comune.

Pe fondul cauzei, instanța a admis contestația la executare pentru următoarele considerente:

În cauza pendinte creditorul Cabinet de Avocatură " " a inițiat executarea silită împotriva debitorului urmărind bunurile mobile și imobile ale acestuia. Din actele dosarului de executare silită nr.158/2007 coroborate cu mențiunile certificatului de căsătorie seria C nr.-/25.08.1990 și cele ale contractului de vânzare -cumpărare nr.10236/04.02.1993 instanța a reținut că executarea silită a vizat un imobil bun comun al soților. Opinia instanței are în vedere și mențiunile adresei nr.352/17.01.2008 prin care Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vac omunicat J - faptul că imobilul urmărit silit este proprietatea numiților și -,

Față de dispozițiile art.4001c Cod Penal și art.493 c Cod Penal instanța a constatat că în mod nelegal s-a urmărit bunul comun al soților, creditorul Cabinetul de Avocatură " " având obligația de a urmări mai întâi bunurile personale ale debitorului său, iar în cazul inexistenței acestora, putea solicita partajul bunurilor comune pentru a-și îndestula creanța numai din partea ce s-ar fi cuvenit debitorului său. Instanța a avut în vedere, contrar opiniei exprimate de intimata, în cadrul concluziilor pe fond, că debitorul a fost urmărit silit pentru o datorie personală și nu comună. Astfel, dacă în cazul bunurilor legiuitorul a prevăzut că acestea sunt comune dacă sunt dobândite în timpul căsătoriei, fiind expres prevăzute de lege excepțiile în art.31 fam. în cazul datoriilor legiuitorul a prevăzut regula că acestea sunt personale, fiind expres prevăzute excepțiile prin art.32 fam. când soții răspund cu bunurile comune în ideea că datoriile sunt comune.

În situația mai sus arătată, creditorul Cabinetul de Avocatură " " era obligat de dispozițiile imperative ale art.493 c Cod Penal să solicite partajarea bunurilor comune pe calea contestației la executare, fiind singurul interesat în acest sens. Instanța nu a putut reține concluziile intimatei, prin apărător, conform cărora contestatoarea nu a putut face contestație la executare decât dacă solicita și partajul bunurilor comune. Astfel instanța amintește faptul că soțul contestatoarei se urmărea silit de către creditor pentru o datorie personală și nu o datorie comună, astfel încât contestatoarea nu avea interes să ceară partajarea bunurilor comune.

Față de cele mai sus menționate instanța a observat că executarea silită pornită împotriva debitorului nu poate fi decât nulă întrucât s-a desfășurat cu încălcarea normelor imperative ale art.493 c Cod Penal, motiv pentru care a anulat actele de executare silită din dosarul nr.158/2007 care s-au finalizat prin emiterea actului de adjudecare intimatei. Creditorul Cabinet de Avocatură " " avea posibilitatea să solicite, pe calea contestației la executare partajul bunurilor comune ale soților, conform art.493 pentru recuperarea creanței sale-datoria personală a debitorului. Pe cale de consecință, instanța a anulat și somația nr.59/2008 emisă de J - văzând dispozițiile art.516 pct.8 c Cod Penal și principiul rezoluto iure dantis, rezolvitur ius accipientis (principiul anulării actului subsecvent ca urmare a actului inițial) văzând legătura lor juridică.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, instanța a admis- în baza art.403 c Cod Penal până la soluționarea irevocabilă a prezentei sentințe, ținând cont de neregulile executării silite, soluția instanței fiind impusă și de rațiuni de echitate și protejare a drepturilor până la desfășurarea executării silite conform dispozițiilor legale.

După rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, la cererea contestatoarei s-a eliberat cauțiunea plătită, iar în caz de modificare a hotărârii în căile de atac, contestatoarea putea cere eliberarea cauțiunii plătite în condițiile art.723 indice 1.

În final instanța a precizat că soluția este dată în spiritul și echitatea dispozițiilor legale, neregulile unei executări silite trebuind să fie remediate cât mai repede posibil înainte ca situația să se complice și să determine consecințe mai grave. Intimata - terțul adjudecatar are posibilități legale de a-și recupera suma de bani plătită la licitația din 17.01.2008, fiind una dintre persoanele afectate indirect de executarea silită în cadrul căreia nu s-au respectat dispozițiile legale.

În baza art. 274.c Cod Penal, instanța a obligat intimații să plătească fiecare contestatoarei câte 66,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel intimații și Cabinetul de avocat criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

Prin decizia civilă nr. 125/A/2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -au admis apelurile declarate de și Cabinet de Avocatură, s-a desființat sentința civilă nr. 1571/2009 a Judecătoriei Bîrlad, s- admis excepția tardivității invocate de intimați și s- respins contestația la executare formulată de contestatoarea, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată către apelanți.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:

Potrivit art. 401 alin. 2 Cod proc.civilă, "contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate să fie introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.

Textul menționat prevede două ipoteze în raport de care începe să curgă pentru terța persoană termenul de 15 zile de formulare a contestației.

Astfel, în situația în care executarea silită vizează vânzarea unui bun, termenul de 15 zile curge de la data efectuării vânzării, iar în situația în care executarea silită vizează predarea unui bun, termenul curge de la data predării silite a bunului.

Prin contestația formulată la data de 26.02.2008, a invocat dreptul de coproprietate asupra imobilului situat în mun.Bârlad, str. prof. de. Gh. și a solicitat anularea actului de adjudecare nr. 158/07.02.2008 precum și suspendarea executării silite.

În această situație, incidente în cauză sunt disp. art. 401 alin. 1 teza 1 Cod proc.civilă, excepția tardivității invocată de apelanți, fiind întemeiată.

În consecință, în mod greșit prima instanță a reținut că raportat la cel de-al doilea moment prev. de art. 401 alin. 2 Cod proc.civilă, termenul de 15 zile nu a început să curgă deoarece contestatoarea a solicitat anularea formelor de executare silită din dosarul nr.158/2007 care vizează vânzarea bunului imobil urmărit, executare silită despre care aflat în perioada 15-16 ianuarie 2008, aspect consemnat în încheierea din 24.03.2008. Pe de altă parte Somația 59/19.02.2008 a fost emisă de Biroul ex. judecătoresc - în dosarul de executare nr. 59/2008, în conformitate cu disp. art. 387 ind. 3 Cod proc. civilă.

Având în vedere excepția tardivității tribunalul a constatat că nu se mai impune analiza punctului 3 din apelul creditorului urmăritor cu privire la soluția pronunțată de prima instanță în cererea de suspendare a executării silite.

Față de aceste considerente, în baza art. 296 Cod proc.civilă, instanța a admis apelurile declarate de și Cabinetul de avocat împotriva sentinței civile nr. 1571 din 26.05.2008 a Judecătoriei Bârlad pe care a desființat-o și în consecință

A admis excepția tardivității invocată de intimați, ca fiind întemeiată și a respins, totodată, contestația la executare formulată de în contradictoriu cu intimații, și cab. av..

În baza art. 274 Cod proc. civilă a obligat contestatoarea intimată la plata cheltuielilor de judecată, fond și apel.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și invocând în drept prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

A susținut recurenta că în mod nelegal instanța a reținut aplicabilitatea art. 401 alin. 1 teza 1 din Codul d e procedură civilă, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă. Astfel, executarea silită de care avea cunoștință recurenta și la care s-a referit instanța de apel viza executarea bunurilor soțului său și nu bunurilor comune, formele de executare s-au făcut pe numele soțului recurentei iar vânzarea silită a avut loc la 17 ianuarie 2008, deci contestatoarea nu putea cunoaște din data de 15 - 16 ianuarie despre vânzarea imobilului.

Recurenta a precizat totodată că data luării la cunoștință despre faptul adjudecării apartamentului este data la care a fost somată să părăsească locuința sau data la care i-a fost comunicată înscrierea dreptului adjudecatarei în cartea funciară, contestația fiind astfel introdusă în termen.

În recurs s-a administrat prob a cu înscrisuri.

Întâmpinările formulate de intimații Cabinetul de Avocat și au fost păstrate la dosar ca și concluziile scrise, fiind depuse peste termenul prevăzut de art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.

Intimata a invocat excepția nulității recursului, susținând că motivele de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304 punctele 1- 9 Cod procedură civilă.

În ședința publică din 16 ianuarie 2009, instanța a respins excepția invocată de intimată reținând că motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Analizând aceste motive de recurs, instanța constată întemeiat recursul declarat de, pentru considerentele ce vor fi expuse.

În speță, recurenta are calitatea de terț față de executarea silită pornită împotriva soțului său, pentru o datorie personală a acestuia, iar calitatea sa nu a fost contestată de niciuna dintre părți.

Instanța reține că prin cererea introductivă contestatoarea a invocat dreptul său de proprietate asupra bunului imobil supus urmăririi silite.

Raportat la calitatea contestatoarei și la motivele invocate prin contestație, și care vizează vătămarea dreptului său de proprietate prin executarea silită a bunului comun, Curtea constată că în mod greșit tribunalul a reținut inaplicabilitatea prevederilor art. 401 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.

Potrivit acestei dispoziții legale, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate asupra bunului urmărit poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.

Astfel, Curtea constată că această prevedere legală reglementează în mod expres momentul de la care începe să curgă termenul de 15 zile împotriva terței persoane ce pretinde a avea un drept de proprietate asupra bunului urmărit.

Mai mult, Curtea reține că poziția tribunalului este contradictorie. Astfel, deși instanța a considerat ca nefiind aplicabile dispozițiile alin. 2 al art. 401 Cod procedură civilă în soluționarea excepției de tardivitate, a soluționat cauza în apel, în compunere de doi judecători și nu în recurs, în compunere de trei judecători, încadrând în drept contestația tocmai în prevederile art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă, a căror inaplicabilitate o reține ulterior.

Verificând modul de soluționare a excepției de tardivitate raportat la prevederile legale, incidente în speță - art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă - Curtea reține că în mod greșit s-a reținut tardivitatea contestației formulată de -.

Astfel, textul citat mai sus prevede că termenul de 15 zile pentru depunerea contestației începe să curgă de la momentul efectuării vânzării sau de la data predării silite a bunului.

Raportat la cel de-al doilea moment prevăzut de lege (întrucât contestatoarea, fiind terț față de executare, nu a cunoscut data efectuării vânzării) și la împrejurarea că aceasta locuia în mobil la data introducerii acțiunii, instanța constată că termenul de 15 zile nu a fost depășit, cum greșit a reținut tribunalul, în realitate acesta neîncepându-și curgerea.

În consecință, Curtea constată că hotărârea recurată a fost dată prin încălcarea textului de lege sus-menționat, ceea ce determină incidența în cauză a motivului de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 3 din Codul d e procedură civilă urmează ca instanța să caseze decizia recurată, să respingă excepția tardivității contestației și să trimită cauza pentru soluționarea în fond a apelurilor formulate de și Cabinetul de avocat, Tribunalului Vaslui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 125/A din 16.09.2008 a Tribunalului Vaslui, decizie pe care o casează.

Respinge excepția tardivității formulării contestației la executare de către.

Trimite cauza spre soluționarea apelurilor declarate de și Cabinet de Avocat la ribunalul Vaslui.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.

Tehnored.

02 ex.

29.01.2009

Tribunalul Vaslui

Jud.

Jud.

Președinte:Liliana Palihovici
Judecători:Liliana Palihovici, Mona Maria Pivniceru, Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Iasi