Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 660/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 660

Ședința publică din 26 iunie 2008

PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat

JUDECĂTOR 2: Carmina Orza

JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcăriță

GREFIER:- -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REȘIȚA împotriva sentinței civile nr. 117 din 25.03.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați G și, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea reclamantei recurente Primăria Municipiului Reșița și pârâtul intimat G, lipsă fiind pârâta intimată.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei recurente depune taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și solicită admiterea prezentului recurs în sensul calificării căii de atac în prezenta cauză ca fiind apel, iar pe fond, admiterea apelului, lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. nr. 2330/08.09.2004 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr. 1961/C/2004 în sensul că obligația de plată a sumei de 2.037.928.000 lei revine Statului Român, și totodată anularea formelor de executare pornite.

G solicită respingerea recursului reclamantei.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 117 din 25.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S - secția civilă - respinge contestația la executare formulată de Primarul Municipiului Reșița, având ca obiect lămurirea înțelesului întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 2330 din 08.09.2004, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul civil nr. 1961/C/2004, în contradictoriu cu intimații G și, menținând formele de executare pornite în dosarul execuțional nr. 98/2007 al

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în temeiul sentinței civile precitate, intimații au formulat cererea de executare silită și Primăria Municipiului Reșița a fost somată la achitarea sumei de 215.952,80 lei, la 28.08.2007 înființându-se poprirea asupra contului debitoarei, prin indisponibilizarea sumelor existente în cont, în măsura necesară realizării creanței, prin completarea de acțiune modificându-se obiectul cauzei din contestație la executare propriu-zisă în contestație la titlu.

Potrivit titlului executor - sentința civilă nr. 2330/08.09.2004 pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr. 1961/C/2004, s-a dispus, anularea Dispoziției Primarului municipiului Reșița nr. 1133/17.02.2004 și constatându-se că valoarea despăgubirilor ce li se cuvine reclamanților, în baza Legii nr. 10/2001 este în sumă de 2.037.928.000 lei, s-a dispus despăgubirea acestora, în cauză nepunându-se în discuție lipsa calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Reșița.

Prima instanță mai constată că motivul invocat, respectiv că în temeiul nr.OUG 81/28.06.2007 resursele de finanțare necesare acordării despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv urmează a fi suportate de Fondul Proprietatea nu este relevant, căci titlu executoriu provine din 2004, după cum nici susținerea că Primăria municipiului Reșița nu este ordonator principal de credite, în sensul art. 77 din Legea nr. 215/2007 și că nu ar avea nici o calitate în litigiul promovat de reclamanți, nu are legătură cu obiectul prezentei cauze, fiind simple apărări de fond care ar repune în discuție hotărârea ce se execută și s-ar atinge puterea lucrului judecat, astfel că în temeiul art. 400 al. 2 Cod procedură civilă, a fost respinsă prezenta contestație la executare.

Împotriva acestei sentinței civile a declarat recurs, în termen legal debitoarea Primăria Municipiului Reșița - prin reprezentantul său legal Primarul Municipiului Reșița - solicitând admiterea contestației la executare, în sensul constatării că obligația de plată a sumei de 2.037.928.000 lei revine Statului Român și ca atare să se dispună anularea formelor de executare pornite împotriva acesteia, invocând în drept art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, art. 400 al. 2 și 402 al. 3 Cod procedură civilă, prin recalificarea prezentei căi de atac din recurs în apel, motivând în esență că prima instanță nu a înțeles natura obiectului prezentului litigiu, în care s-a solicitat, în baza art. 400 al. 2 Cod procedură civilă, lămurirea înțelesului și aplicării titlului executoriu, în sensul că nu s-a precizat cine are obligația de despăgubire cu suma menționată, pentru că recurenta nu a stat în proces în calitate de debitor al reclamanților, ci în calitate de entitate investită cu soluționarea pe cale administrativă a notificării formulate de acești reclamanți și că deci obligația de plată a sumei menționate în titlul executoriu către reclamanți nu a revenit niciodată recurentei.

Verificând sentința civilă recurată, prin prisma dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă și în raport de motivele de recurs invocate, față de stare de fapt din dosar și de probele administrate în cauză, Curtea stabilește că recursul de față el debitoarei este admisibil, în sensul și pentru considerentele ce se vor reda în continuare mai jos.

Într-adevăr examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că prin sentința civilă nr. 2330 din 08.09. 2004, pronunțată în dosarul nr. 1961/C/2004, Tribunalul C-S, Reșița, admite acțiunea reclamanților G și, dispune anularea Dispoziției nr. 1133/17.02.2004 - emisă de Primarul Municipiului Reșița, constată că valoarea despăgubirilor ce li se cuvin reclamanților, în baza Legii nr. 10/2001 se ridică la suma de 2.037.928 lei și dispune despăgubirea reclamanților cu această sumă, fără a se preciza cine să plătească această sumă, dar în considerentele acesteia se face trimitere la prevederile Legii 10/2001, stabilindu-se că reclamanții îndeplinesc calitatea de persoane îndreptățite conform Legii nr. 10/2001, pentru a solicita restituirea imobilului sau despăgubiri ( 20 - 21 dosar fond).

Această sentință civilă este definitivă și irevocabilă, prin respingerea apelului Primăriei municipiului Reșița, conform deciziei civile nr. 7611/29.09.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B, - în dosarul nr- (nr. vechi 5585/2005).

Prin precizarea și completarea contestației la executare, Primăria municipiului Reșița - prin primarul municipiului Reșița - solicită a se constata că nu poate avea calitate procesuală și nici nu este titularul vreunui cont deschis la vreo unitatea teritorială de trezorerie sau la unități bancare, astfel că nu poate efectua operațiuni financiare. respectiv să achite suma pretinsă de numiții G și, și cere anularea tuturor formelor de executare silită întocmite împotriva ei inclusiv anularea încheierii de investire cu formula executorie, invocând în drept art. 399, 400 al. 2, 401/1 și 403 al. 1 Cod procedură civilă, motivând în esență că entitățile investite cu soluționarea notificărilor, potrivit Legii nr. 10/2001 dispuneau prin decizii doar oferta de acordarea despăgubirilor bănești ce urmau a fi centralizate de prefecturi și transmise Ministerului Finanțelor Publice B, după care, plata efectivă a sumelor de bani stabilite a fi acordate urma să se realizeze potrivit unei legi speciale, care nu a mai fost adoptată și prin urmare obligația de restituire a sumei de 2.037.928.000 lei nu revine Primăriei municipiului Reșița, deoarece niciodată nu a fost prevăzută în Legea specială nr. 10/2001, o asemenea obligație în sarcina primăriilor, recurenta de față neavând calitatea de debitoare față de petenții G și, această calitate de debitor revenind Statului Român, întrucât preluarea abuzivă a fost realizată de către acesta.

În precizarea de acțiune se mai arată că, în prezent prin apariția nr.OUG 81/2007(pentru accelerarea procedurii de acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv) a fost stipulată procedura de acordare efectivă a despăgubirilor ce se cuvin persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii în sensul Legii nr. 10/2001, prin care a fost prevăzută, din nou, măsura acordării de despăgubiri bănești prin convertirea titlurilor de despăgubire în titluri de plată, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra Statului Român, de a primi, în numerar o sumă de maxim 500.000 lei.

Prima instanță, nesocotind dispozițiile art. 129 al. 5 și 6 Cod procedură civilă, nu s-a pronunțat în nici un mod(expres sau tacit)asupra acestor chestiuni juridice de fapt și de drept invocate prin precizarea acțiunii, conform celor sus expuse și de aceea, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 3 și 5 Cod procedură civilă, Curtea va admite prezentul recurs și va dispune casarea sentinței civile recurate, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași primă instanță, respectiv Tribunalul C-S, Reșița, întrucât nu a fost cercetat întreg fondul cauzei cu care a fost legal investit prin precizarea contestației, asupra căreia nu s-a pronunțat, deși prin aceasta s-a solicitat să se lămurească dispozitivul hotărârii pusă în executare, care constituie titlul executoriu, în sensul de a se stabili modul de plată a despăgubirilor acordate reclamanților și entitatea administrativă obligată la plata acestora, conform Legii nr. 10/2001.

Cu prilejul rejudecării pricinii de către Tribunalul C-S, în prima instanță se va examina natura juridică a cererii debitoarei, gradele de jurisdicție și căile de atac, prin prisma prevederilor art. 402 pct. 3 Cod procedură civilă, care reglementează contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu dedusă prezentei judecăți, prin exercitarea rolului activ impus de art. 129 alin.5 și 6 Cod procedură civilă, stăruind prin toate mijloacele legale de probă, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, hotărând numai asupra obiectului cererii dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de debitoarea Primăria Municipiului Reșița - reprezentată legal de Primarul Municipiului Reșița - împotriva sentinței civile nr. 117 din 25.03.2008, pronunțată de Tribunalul C-S, Reșița - secția civilă - în dosarul nr-, pe care o casează, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași prime instanțe, respectiv Tribunalul C-S, Reșița.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 26 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 01.07.2008

Tehnored /01.07.2008

Ex.2

Primă instanță:

Președinte:Lucian Lăpădat
Judecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza, Trandafir Purcăriță

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 660/2008. Curtea de Apel Timisoara