Restituire metale prețioase. Decizia 658/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 658
Ședința publică din 26 iunie 2008
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Carmina Orza
JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcăriță
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 968/A/ din 20.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimații Ministerul Finanțelor B și Banca Națională a României B, având ca obiect restituire metale prețioase.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului recurent, lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se comunică un exemplar al întâmpinării reprezentantului reclamantului recurent, acesta nu solicită amânarea cauzei, iar pe fond solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor în sensul admiterii acțiunii, în subsidiar casarea hotărârii cu trimiterea la Tribunalul Timiș, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4584/08.05.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice; a respins acțiunea civila formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României și nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că reclamantul nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte că este proprietarul bunurilor confiscate, conform art. 1169 Cod civil, astfel încât a constatat că acesta nu și-a dovedit calitatea procesuală activă, una dintre condițiile esențiale pentru promovarea acțiunii civile.
A mai reținut dispozițiile art. 1191 Cod civil, conform cărora dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depășește suma de 250 lei nu se poate face decât prin act autentic, sau prin act sub semnătură privată, cu precizarea că nu se va primi niciodată o dovadă prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul și reținând că este vorba în speță de acte juridice, în care valoarea bunurilor revendicate în speță este cu mult peste 250 lei (se solicită restituirea a 9559,07 grame aur cu o valoare de peste 2,7 miliarde lei ROL), s-a constatat că proba cu martori este inadmisibilă, așa încât reclamantul nu putea să-și dovedească calitatea procesuală prin intermediul acestei probe. Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă calitatea procesuală activă a reclamantului, reclamantul figurează în rezoluția Procuraturii Județului T în Dosarul cu nr. 222/P/1989 ca fiind fiul lui, fără tată, în certificatul de căsătorie ca fiind fiul lui și, iar în întâmpinare să figureze ca fiind fiul lui și și în plus în adresa de la MAI se arată că există două persoane cu același nume și prenume, ambele născute în același an și aceeași lună, la diferență de o zi, ambele cu domiciliile în.
Din aceste considerente, instanța de fond a admis această excepție și pe cale de consecință a respins acțiunea ca fiind promovată de o persoană fără dovedirea calității sale procesuale active.
Având în vedere că reclamantul și-a promovat acțiunea având ca temei dispozițiile art. 480 Cod civil, iar nu legea specială - OUG 190/2000, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a MF, acesta având calitate procesuală în situația în care Statul Român este chemat în judecată și o lege specială nu indică o altă persoană juridică.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța nu a acordat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamantul, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș în dosar nr-, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii atacate și pe fond admiterea cererii și obligarea Statului Român prin Banca Națională a României să îi restituie cantitatea de 9.559,07 gr aur confiscată abuziv.
Prin decizia civilă nr. 968/A din 20.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă în dosarul nr-, a respins apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 4584/08.05.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României.
In mod corect a reținut prima instanța ca fiind întemeiata excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului recurent deoarece exista neconcordanta intre datele de stare civila (respectiv numele părinților) din certificatul sau de naștere, respectiv din datele consemnate in rezoluția de preluare a bunurilor revendicate.
Astfel acesta, potrivit certificatului de naștere, este fiul lui si, iar in rezoluția de neincepere a urmăririi penale apare fiul lui, deși data nașterii corespunde.
Pe lângă argumentul reținut de prima instanța, in sensul neconcordantei la numele părinților, mai trebuie avute in vedere si dispozițiilor art. 51 Codul familiei, potrivit cărora "Copilul nu poate reclama o stare civila contrara aceleia care rezulta din certificatul de naștere si folosirea stării civile conforme cu acest certificat. De asemenea, nimeni nu poate contesta starea civila a copilului care are folosirea unei stări civile conforme cu certificatul sau de naștere."
In speța reclamantul recurent nu a fost in măsura sa dovedească nici faptul ca ar fi intervenit modificări, in timp, cu privire la numele părinților săi, trecute in actul de naștere si ulterior in certificatul de naștere.
De asemenea, potrivit art. 22 din Decretul 31/1954 "starea civilă se dovedește cu actele întocmite sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă", iar potrivit art. 23 din același act normativ" numai instanța judecătorească poate hotărî, în cazurile prevăzute de lege, rectificarea actelor de stare civilă, întocmite în registrele de stare civilă".
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate și admiterea cererii sale de chemare în judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel interpretat greșit actul juridic dedus judecății deoarece cererea de chemare în judecată a vizat recuperarea unor bunuri abuziv confiscate, iar instanța a tratat-o ca o acțiune "în stabilirea identității unei persoane".
S-a mai arătat că hotărârea este nelegală deoarece OUG 190/2000, a catalogat că toate preluările de metale prețioase au fost abuzive, și ca atare toate aceste bunuri trebuie returnate persoanelor care le solicită.
În drept, recurentul a invocat motive de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
La filele 4 - 5 intimata Banca Națională a României- Sucursala Tad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca tardivă a recursului, iar, în subsidiar respingerea ca nefondat a acestuia.
Intimata a arătat că soluția Tribunalul Timiș este legală, reclamantul nefăcând dovada calității de proprietar asupra bunurilor din metale prețioase pe care le-a revendicat.
Examinând recursul prin prisma celor arătate și în condițiile prevăzute de art. 304, art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă, se reține că acesta este nefondat.
Referitor la susținerea privind tardivitatea recursului invocată de către intimata Banca Națională a României - Sucursala T, Curtea va reține că aceasta nu este argumentată prin probe, din dovada de comunicare a hotărârii tribunalului cu reclamantul depusă la fila 26 dosar tribunal, rezultă că hotărârea a fost comunicată cu acesta la data de 7 aprilie 2008, iar recursul a fost înregistrat la data de 16 aprilie 2008, înăuntrul termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă.
Cu privire la motivele de recurs invocate, respectiv art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, Curtea va reține că nici unul dintre aceste motive de recurs nu este incident în speță.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, hotărârea atacată cu recurs poate fi modificată când instanța care a pronunțat-o, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În speță, instanța de apel nu a interpretat greșit actul judiciar dedus judecății, ci dimpotrivă a verificat în ce măsură prima instanță a stabilit raportul juridic dedus judecății, părțile și obiectul acestuia.
Sub acest aspect ambele instanțe au manifestat preocupare și au reținut, pe baza actelor din dosar, inadvertențele certe care există cu privire la datele de stare civilă prezentate de către reclamant, pe de o parte și cele existente în actele preluare a bunurilor, la momentul confiscării.
Din acest punct de vedere instanța de apel nu a schimbat obiectul acțiunii, cum greșit susține recurentul ci a stabilit lipsa de identitate între persoana reclamantului și persoana fizică de la care au fost confiscate metalele prețioase.
Ca atare, instanța de apel nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Potrivit dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, hotărârea atacată cu recurs poate fi modificată dacă aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În speță, primele instanțe au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie, respectiv art. 480 Cod civil, OUG 190/2000 cu modificările ulterioare și art. 22 din Decretul 31/1954, reținând că reclamantul nu a dovedit calitatea de proprietar al bunurilor mobile pe care le revendică, acest aspect fiind dovedit prin lipsa de concordanță între datele de stare civilă susținute de către reclamant și datele de stare civilă ale persoanei fizice menționate în actele de preluare a bunurilor mobile.
Susținerile recurentului cu privire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1191 Cod civil, sunt nefondate, deoarece partea prejudiciată poate să își dovedească prin orice mijloace, în spețe de această natură, pretențiile, însă mai întâi, trebuie să își dovedească calitatea procesuală activă, respectiv identitatea între persoana de la care au fost confiscate bunurile și persoana care solicită, în prezent, restituirea acestor bunuri, ceea ce reclamantul nu a reușit să facă în fața instanțelor.
În această ordine de idei nu se poate susține că primele instanțe au lipsit de efecte juridice, în speță OUG nr. 190/2000, ci dimpotrivă au făcut o corectă aplicate a dispozițiilor acestui act normativ, care prevede caracterul abuziv al confiscărilor de metale prețioase efectuate în perioada regimului comunist, dar și posibilitatea de restituire a acestor bunuri mobile doar persoanelor de la care au fost confiscate aceste bunuri mobile și care se prezumă a fi posesorii de drept și de fapt.
Dovada calității de proprietar și a datelor de identificare a persoanei fizice, trebuie stabilită cu certitudine pentru că în cazul unor neconcordanțe cu privire la datele de stare civilă, cum este cazul în speță persoana reclamantă nu poate face dovada proprietarului real, prejudiciat prin actul de confiscare.
Față de cele arătate Curtea va reține că, în speță, nu sunt întrunite nici unele din motivele de recurs prev. de art. 304 Cod procedură civilă, ipoteză în care va proceda la respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 968/A/ din 20.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /07.07.2008
Tehnored /07.07.2008
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: C și
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza, Trandafir Purcăriță
