Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1017/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1017
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de SC P SA împotriva sentinței civile nr. 951 din 27.05.2009 a Tribunalului Iași, intimați fiind (fostă ), și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, care substituie pe avocat, pentru intimata, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al treilea termen.
Avocat pentru intimata arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru intimata solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică. Arată că Judecătoria Pașcania fost instanța competenta să judece cauza pe fond. Mai arată că obligațiile și răspunderea conducerii societății la momentul când s-a produs prejudiciul sunt de natură contractual civilă. Nu solicita cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise la dosar.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași nr-, reclamanta " P" a chemat în judecată pe pârâtele (fosta ), solicitând obligarea acestora la plata sumei de 29513,15 lei, actualizata cu indicele de inflație la data efectuării plații,cu titlu de despăgubiri pentru paguba materiala cauzata societății, obligarea la plata dobânzii legale aferente începând cu data introducerii cererii de chemare in judecata si pana la data achitării efective a sumei si obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca pârâtele au avut calitatea de salariate ale societății si au ocupat funcții de conducere, după cum urmează: (fosta ) a ocupat funcția de director general executiv începând cu data de 02.03.2006 pana la 23.10.2006, (fosta ) funcția de director financiar începând cu data de 18.10.2004 pana la data de 18.09.2006, iar a fost numita prin decizia nr. 31/31.03.2004 director marketing, funcție pe care a ocupat-o pana la data de 15.09.2006.
Pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași în soluționarea cererii, arătând ca directorii executivi răspund după regulile privitoare la răspunderea administratorilor, deci răspunderea lor nu este una materiala, in înțelesul Codului muncii, ci una civila, aspect care determina competenta instanței comerciale.
Această excepție a fost considerata de prima instanța ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat obligarea reclamantelor la plata de despăgubiri pentru paguba materiala cauzata societății.
Art. 152 din Legea 31/1990, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 82/2007, prevede ca directorii sunt răspunzători pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor. Prevederile art. 137^1 alin. 3, ale art. 144^1, 144^3, 144^4, 150 si ale art. 153^12 alin. 4 se aplica directorilor in aceleași condiții ca si administratorilor, iar potrivit art. 72, obligațiile si răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat si de cele special prevăzute in aceasta lege.
Prin urmare, răspunderea celor ce dețin funcția de director este reglementata de dispozițiile referitoare la mandat. Având in vedere funcțiile ocupate de pârâte, valoarea obiectului acțiunii si dispozițiile art. 1 din Codul d e procedura civila, instanța de fond a reținut ca judecătoria este instanța competenta material sa soluționeze prezentul litigiu.
Pentru aceasta, în baza dispozițiilor art. 158 Cod procedură civilă a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Pașcani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta " P", considerând-o nelegala.
A solicitat recurenta respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Iași în soluționarea cererii, arătând ca răspunderea directorilor in baza contractului de mandat a fost introdusa prin Legea 441/2006, deci ulterior încetării calității de directori a pârâtelor.
A mai arătat recurenta ca pârâtele au avut calitatea de salariate ale societății in baza unor contracte individuale de munca, urmând a răspunde in temeiul dispozițiilor legale referitoare la răspunderea patrimoniala a salariaților.
Intimata a formulat întâmpinare, reiterând excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași în soluționarea cererii si arătând ca in mod corect prima instanța a pronunțat sentința întrucât directorii, chiar daca au avut contract individual de munca, răspund după regulile privitoare la răspunderea administratorilor, deci răspunderea lor nu este una materiala in înțelesul Codului muncii, ci una civila,in intelesul larg al noțiunii.
Analizând actele si lucrările dosarului in raport de criticile formulate si dispozițiile legale incidente, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Așa cum a reținut si prima instanța, suma de 29.513,15 lei solicitata de reclamanta " P" A cu titlu de despăgubiri de la paratele (fosta ), (fosta ) si reprezintă, potrivit chiar susținerilor societatii, prejudiciul produs prin "decizia paratelor de a deschide punctul de lucru din A, de a închiria, amenaja si mobila spațiul comercial in acest scop".
Ori, este fara echivoc ca aceste decizii nu au fost luate in calitate de salariate in baza atribuțiilor ce decurgeau din executarea contractelor individuale de munca, ci in baza celor conferite de funcțiile de conducere pe care acestea le ocupau la data respectiva.
Mai mult, nu are relevanta in cauza, sub aspectul normelor de procedura ce atrag competenta materiala pentru soluționarea fondului litigiului, data la care a încetat calitatea de directori pârâtelor ci data introducerii prezentei acțiuni.
Ca atare, corect a reținut tribunalul ca in speța eventuala răspundere decurge din dispozițiile referitoare la mandat, si, având in vedere funcțiile ocupate de pârâte, valoarea obiectului acțiunii si dispozițiile art. 1 si 5 din Codul d e procedura civila, a considerat ca Judecătoria Pașcani este instanța competenta material sa soluționeze prezentul litigiu.
In consecința, in baza disp.art.312 pr.civ.se va respinge recursul si se va menține hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de " P" A, prin reprezentant legal, împotriva sent.civ. nr.951 din 27.05.2009 pronunțata de Tribunalul Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.
09.11.2009- 2 ex.-
Tribunalul Iași:;
.
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea