Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1053/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1053/
Ședința publică din 6 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - - - JUDECĂTOR 3: Mihail
- - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin B și TRIBUNALUL BRAȘOV în contradictoriu cu intimatele, - și -, având ca obiect: "drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr. 833/M din 7 mai 2009, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 septembrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 6 octombrie 2009.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr.833/7.05.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor Publice.
A fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune.
A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantele - și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin Direcția Generala a Finanțelor Publice
Au fost obligații pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantelor diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara, începând cu data de 04.12.2007 și în continuare, sume ce se vor actualiza cu rata inflației și la care se adaugă dobânda legală la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara, începând cu data de 04.12.2007 si in continuare, cu excepția perioadei 02.08.2008-30.10.2008, sume ce se vor actualiza cu rata inflației și la care se adaugă dobânda legala la data plătii efective.
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor menționate.
A respins restul pretențiilor formulate de reclamanta ca nefondate.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Reclamantele și sunt judecători în cadrul Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, iar reclamanta în cadrul Curții de Apel Brașov. Astfel cum rezultă din adeverințele depuse la dosar, acestea au desfășurat de la data de 04.12.2007 activitatea de judecător neîntrerupt, cu excepția reclamantei care, în perioada 02.08.2008-30.10.2008 s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani.
Analizând excepțiile invocate în cauza, instanța a retinut că Ministerul Finanțelor și Economiei are calitate procesual pasivă, având în vedere că în atribuțiile sale intră, potrivit dispozițiilor HG 208/2005, elaborarea bugetului de stat și al legii anuale bugetare. In consecința, acest minister stabilește bugetul celorlalte ministere și le virează sumele necesare, motiv pentru care are calitate procesual pasivă, astfel că instanța a respins excepția invocată.
In privința excepției prescripției dreptului material la acțiune, excepție invocată de pârâtul Tribunalul Brașov și nemotivată, instanța a reținut că prin pretențiile formulate la data de 27.01.2009 s-a respectat termenul general de 3 ani prevăzut de art.1 și 3 din Decretul 167/1958, motiv pentru care a respins excepția.
Prin sentința civilă nr. 1305/2007 a Tribunalului Brașova admis în parte acțiunea acelorași reclamante, iar pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov au fost obligați să le achite sumele reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica de 50% din salariul de încadrare pentru perioada 10.10.2004 și până la data pronunțării sentinței, respectiv 03.12.2007. În privința petitului privind acordarea acestui spor și pentru viitor, acesta a fost respins, cu motivarea în cuprinsul sentinței ca sumele acordate au caracterul de despăgubiri, și din acest motiv au caracter limitat în timp. S-a mai arătat că, în condițiile în care nu se intervine la nivel legislativ pentru acordarea acestui spor, reclamantele au dreptul la acțiune ulterioară în despăgubiri.
Practic, instanța a respins pretențiile pentru viitor ale reclamantelor ca premature, în sensul că paguba este suferită de acestea pe măsura trecerii timpului prin neplata sumelor, astfel că au calea unei acțiuni viitoare separate. In consecința, această cerere nu a fost soluționată în fond, și astfel nu se poate reține autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri față de prezenta acțiune. Față de considerentele expuse, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat invocată.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul Legii nr. 21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Față de considerentele expuse, instanța a reținut că pretențiile reclamantelor sunt întemeiate.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Brașov să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărei reclamante cu privire la plata acestui spor.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor B prin B și Ministerul Justiției și Libertăților, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, pe cale de excepție se invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune iar pe fond, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamante iar acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
O altă critică vizează aplicarea greșită a indicelui de inflație, în cauză fiind aplicabile prevederile art.1088 Civ.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Se critică de asemenea și aplicarea greșită pe viitor a drepturilor salariale precum și aplicarea indicelui de inflație și a dobânzii legale.
Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că a fost respinsă în mod nelegal excepția puterii de lucru judecat.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Critica recurentului Tribunalul Brașov referitoare la excepția prescripției dreptului material la acțiune, este nefondată, fiind corect respinsă de instanța de fond pe considerentul că această excepție este nemotivată precum și pentru faptul că în cauză acțiunea reclamantelor este formulată în termenul legal general de trei ani prevăzut de Decretul nr.167/1958.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare.
Criticile cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
Excepția autorității lucrului judecat invocată de recurenta Ministerul Justiției a fost corect respinsă de prima instanță, deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil, recursul acestei pârâte urmând a fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantelor sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corect a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantelor au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Tribunalul Brașov, B în calitate de reprezentantă în teritoriu a Ministerului Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 833/07.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./14.10.2009
Dact./27.10.2009/9 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
