Pretentii civile. Speta. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1056/
Ședința publică din 6 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - - - JUDECĂTOR 3: Mihail
- - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin B și TRIBUNALUL BRAȘOV în contradictoriu cu intimata, având ca obiect: "drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr. 922/M din 21 mai 2009, pronunțate de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 septembrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 6 octombrie 2009.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.922/M/21.05.2009, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și a Tribunalului Brașov și a admis cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice și în consecință a dispus obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pe perioada 25.09.2007- 1.11.2007 și în continuare cu excepția perioadelor când reclamanta a avut contractul de muncă suspendat sau întrerupt, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății.
A dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate.
În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 28 lit.f din Legea 500/2002, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul art.18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamanților la elaborarea proiectului de buget.
Pentru aceste considerente excepția a fost respinsă.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost respinsă întrucât în cauză sunt incidente prevederile art.283 lit.c din Codul muncii.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă întrucât pârâtul în calitate de ordonator terțiar de credite, justifică în speță, calitatea procesuală pasivă pentru plata drepturilor salariale.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta are calitatea de judecător în cadrul judecătoriei Brașov începând cu data de 1.11.2007
Prin Decizia nr. 46/ 15.12.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite pronunțând un Recurs în Interesul Legii a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 litera d din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată cu modificările și completările ulterioare raportat la art. 16 alin. 1 și 2 din Codul deontologic al magistraților constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar".
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin 3 teza a II a dezlegarea dată problemelor de drept judecate ( în recurs în interesul legii) este obligatorie pentru instanțe, astfel încât, pretențiile reclamantei sunt apreciate ca întemeiate.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifică prin necesitatea corelării salariului de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator și salariul de la momentul la care aceste sume de bani intră efectiv în patrimoniul beneficiarilor, pentru a diminua puterea de cumpărare.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamantei.
Totodată, instanța a obligat pârâta în temeiul prevederilor Decretului nr. 92/1976 Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele modificări privind sporul de 50%, în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP
În dezvoltarea motivelor de recurs, TRIBUNALUL BRAȘOV învederează excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond invocă lipsa discriminării deoarece principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoanele care se află în situații diferite.
Ministerul Justiției și Libertăților invocă în temeiul art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și în acest sens menționează decizia Curtea Constituționale pronunțată la data de 27.05.2009 și în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă lipsa de temei legal a hotărârii având în vedere că în speță nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate.
apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate a acestei obligații.
Se critică și acordarea dreptului în continuare în condițiile în care ele sunt eventuale, nenăscute și actuale.
Ministerul Finanțelor Publice reiterează lipsa excepției calității procesual pasive, iar pe fond nelegalitatea hotărârii precum și acordarea greșită a indicelui de inflație și a dobânzii.
Recursurile nu sunt fondate.
În ceea ce privește excepțiile invocate, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, ele au fost corect soluționate așa cum corect s-a reținut în considerentele hotărârii atacate.
Astfel, excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost soluționat potrivit art. 27 din OG 137/2000 ce face trimitere la dreptul comun.
Potrivit art. 27 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare " persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
Potrivit art. 1 din decretul nr. 167/1958, dreptul comun în materie de prescripție "dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", iar potrivit art. 3 termenul general de prescripție este de 3 ani.
Același termen de prescripție este prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii în materia cererilor având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate.
În ceea ce privește momentul începerii curgerii termenului de prescripție, potrivit art. 8 din decretul nr. 167/1958 "prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea".
Excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov nu este întemeiată, având în vedere numai calitatea de ordonator terțiar de credite.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice a fost corect soluționată având în vedere că potrivit nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Cât privește decizia Curții Constituționale invocată de Ministerul Justiției și Libertăților, aceasta are efecte numai pentru viitor și numai față de părțile în litigiu.
De altfel, în legătură cu interpretarea normelor juridice interne raportat la tratatele internaționale și la practica CEDO este de menționat necesitatea respectării principiului previzibilității și cele ale echității și egalității armelor, principii care impun deciziei Curții Constituționale numai raporturile juridice care se vor naște după publicarea sa.
Instanța nu și-a depășit puterile cu care a fost învestită întrucât decizia 48/2008 a ÎCCJ care statua că, "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar", este obligatorie în temeiul art. 329 al. 3 Cod procedură civilă, iar dispozițiile art. 21 și 20 ale Constituției care dispun asupra accesului liber la justiție, prevăd modul de soluționare în conformitate cu legile interne, dar și a tratatelor internaționale, cu precădere.
În ceea ce privește actualizarea sumelor cu indicele de inflație, se constată că, în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor bănești, creditorul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului prin obligarea debitorului la plata de daune interese, ce vor cuprinde atât suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit.
Prin urmare, în temeiul art. 1084 Cod civil, pentru a asigura o reală despăgubire se impune actualizarea creanței.
Critica referitoare la aplicarea greșită a dobânzii este nefondată, întrucât în cauză nu s-a solicitat de reclamantă și în consecință nu s-a acordat actualizarea drepturilor salariale cu aplicarea dobânzii legale.
Referitor la plata drepturilor și pe viitor se constată că drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen.
Față de cele de mai sus expuse, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Direcția Generală a Finanțelor Publice B ca reprezentantă în teritoriu a Ministerului Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 922/M/21.05.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./9.10.2009
Dact./27.10.2009/8 ex.
Jud.fond:/
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
