Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 115/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.115
Ședința publică din 10 februarie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 3: Sas Laura
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comun, județul S, împotriva sentinței nr. 1742 din 3 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamantul recurent, lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentantul pârâtei intimate Primăria comunei - prin Primar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru reclamantul recurent a solicitat admiterea recursului întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, afirmând că reclamantul și-a încetat activitatea la data de 10 octombrie 2007, cu cheltuieli de judecată conform chitanței.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, înregistrată sub nr- din data de 2 iulie 2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Primăria comunei - prin primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată la acordarea și plata contravalorii tichetelor de masă începând cu 3 ani în urmă de la data introducerii acțiunii și până la data de 10 octombrie 2007, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației, de la data scadenței fiecărei sume indexate.
În motivarea cererii, reclamantul arată că a avut calitatea de angajat al Primăriei comunei iar în partea a doua a anului 2001 a beneficiat de aceste tichete de masă, respectiv până la data de 1 ianuarie 2002.
Arată reclamantul că alți angajați din sector bugetar beneficiază de tichete de masă, ceea ce creează o situație discriminatorie, inadmisibilă.
Consideră reclamantul că este îndreptățit la acordarea acestor tichete și că încasarea unor astfel de alocații reprezintă o formă de protecție privind securitatea muncii, reglementată atât de normele interne, respectiv art. 53 din Constituția României, art. 5 alin. 3 din Codul Muncii și de norme internaționale, respectiv art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Arată reclamantul că a urmat procedura prealabilă cerută de lege și că a primit un răspuns negativ la cererea sa adresată primarului comunei.
Prin sentința civilă nr.1742 din 3 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Este real că dispozițiile art. 1 din Legea nr. 142/1998 prevăd posibilitatea acordării tichetelor de masă și în privința personalului contractual din sectorul bugetar.
Dar beneficiile prevăzute în textul de lege enunțat anterior nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzut în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
Ori reclamantul, care a fost angajatul Primăriei, nu a dovedit că angajatorul a avut în buget prevăzute sume de bani cu această destinație.
Pe de altă parte este de reținut că prin decizia nr. 820 din 3 iulie 2008 a Curții Constituționale s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norma create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că Legea nr. 142/1998 garantează angajaților un drept și nu o vocație cum în mod greșit a interpretat prima instanță, iar acest drept garantat printr-un act normativ nu poate fi lăsat la bunul plac al angajatorului care poate să refuze alocarea la buget a sumelor necesare acordării acestor drepturi.
A mai arătat recurentul că s-a creat o situație discriminatorie prin acordarea acestor drepturi foștilor săi colegi de serviciu ca urmare a admiterii acțiunii lor de către instanța de judecată.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
A depus la dosar în copie cererea înregistrată la Primăria comunei sub nr. 1868 din 16 mai 2008 (fila 4), adresa nr. 1868 din 16 mai 2008 a Primăriei comunei (fila 5), sentința civilă nr. 1742 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- (filele 6-7).
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Prin Legea nr. 142/1998 a fost reglementată posibilitatea acordării tichetelor de masă de către angajator salariaților săi.
Aceste tichete reprezintă o alocație individuală de hrană, suportată integral pe costuri de angajator.
Tichetele se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori (art. 1 alin. 2 Legea nr. 142/1998).
Prin legea tichetelor de masă nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept ci a fost instituit un drept opțional. "salariații pot primi o alocație individuală de hrană" (art. 1 alin. 1) - și care este condiționat în ceea ce privește aplicarea la instituțiile finanțate de la bugetul de stat de prevederea unor sume cu această destinație în buget.
importanța egalității în drepturi ca garanție constituțională art. 16 alin. 1 din Constituția României a stabilit că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Această egalitate include domeniile în care persoanele își desfășoară activitatea, în aceste domenii nici prin legi sau alte acte normative, nici prin acte de aplicare a normelor juridice nu se poate face vreo discriminare între salariați, care trebuie, în condiții identice, tratați în mod identic.
Or, nu există nici o dispoziție legală care să acorde tichete de masă unor salariați ce își desfășoară activitatea în condiții identice cu reclamantul, dimpotrivă toți sunt tratați în mod identic, neprevăzându-se în bugete sume cu această destinație, așa cum s-a arătat mai sus.
Nu există astfel o încălcare nici a dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care se referă la interdicția oricărei discriminări cu privire la exercitarea vreunuia din drepturile fundamentale reglementate prin convenții ori protocoale adiționale.
Cum dreptul subiectiv civil nu este recunoscut și ocrotit de lege, urmează ca instanța, în temeiul dispozițiilor legale mai sus arătate să respingă acțiunea ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comun, județul S, împotriva sentinței nr. 1742 din 3 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Jud. fond:
Ex.2/03.03.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Apetroaie Eufrosina, Sas Laura
