Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 117
Ședința publică din 10 februarie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrozina
JUDECĂTOR 3: Sas Laura
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții: - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G- de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G- de la Primăria F, - de la Primăria F, -de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, HG- de la Primăria F, - De La Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, -de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, a - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, GJ. - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria, împotriva sentinței nr. 1883 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat reprezentantul pârâtei intimate - consilier juridic -, lipsă fiind reclamanții recurenți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Reprezentantul intimatei consideră că în cauză este dată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului F, întrucât potrivit dispozițiilor art.21 din Legea nr.215/2001 așa cum a fost modificată și completată în cauză poate sta ca parte în proces doar unitatea administrativ teritorială adică Municipiul F și nu Primăria Municipiului F, așa cum au arătat și prin întâmpinarea depusă la dosar.
Instanța respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Primăria Municipiului F și constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru pârâta intimată Primăria Municipiului F, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, sens în care depune și practica Curții de APEL SUCEAVA - secția comercială de contencios administrativ și fiscal-.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava, înregistrată sub nr- din 24 noiembrie 2008 reclamanții: - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G- de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G- de la Primăria F, - de la Primăria F, -de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, HG- de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, -de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, a - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, GJ. - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, au chemat în judecată pârâta Primăria Municipiului F - prin primar, solicitând obligarea pârâtei la acordarea și plata drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% lunar, calculată la salariul de bază, începând cu data introducerii acțiunii și până la data încetării raporturilor de muncă cu pârâta, proporțional cu timpul de muncă efectiv lucrat și actualizată cu indicii de inflație.
Motivând acțiunea, reclamanții au invocat prevederile Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. 496 din 28.07.2003, susținând că și personalul din administrația publică beneficiază de o indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază, invocând și prevederile Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale, personalului civil din aceste instituții, precum și nr.OUG192/2002 modificată prin Legea nr.161/2003, nr.OUG30/2007.
Au mai susținut faptul că deși prin art.9.2 din Ordinul nr.496/2003 se prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă persoanelor ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, acesta a fost acordat în mod discriminatoriu doar unor categorii de salariați, din cadrul prefecturilor, oficiului de cadastru și publicitate imobiliară și personalului din domeniul evidenței informatizate a persoanelor, inclusiv Agenția Națională a Funcționarilor Publici, invocând și dispozițiile nr.OUG137/2000.
Pârâta deși legal citată nu a depus întâmpinare.
Tribunalul Suceava prin sentința civilă nr.1883 din 24.11.2008 a respins ca nefondată acțiunea reclamanților.
Prin considerentele sentinței Tribunalul Suceavaa reținut că potrivit art.1 din Legea nr.138/1999 - Dispozițiile prezentei Legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției", fiind enunțate și dispozițiile art.47 și art.49 din lege, potrivit cărora personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art. 1 care desfășoară activități similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de premiile, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Totodată s-a reținut că deși potrivit art.9.2 din Ordinul nr.496/2003 s-a stabilit că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin dispozițiile pct.31.1 s-a prevăzut că prin personalul civil, în sensul ordinului enunțat se înțelege personal public și personal contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor.
Instanța de fond a apreciat că din coroborarea dispozițiilor enunțate pentru acordarea sporului de dispozitiv, este necesar ca personalul civil să - și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter similar sau în una din instituțiile și autoritățile prevăzute la art.1 din Legea nr.138/1999, întrucât reclamanții, angajați în cadrul Primăriei F fac parte dintr-un organ al administrației publice locale, și nicidecum din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în lipsa unor raporturi de subordonare, sporul de dispozitiv nu este datorat categoriilor de personal enunțate, nefiind constatată vreo discriminare în sensul art.16 din Constituție și Convenția pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Motivând recursul, reclamanții au susținut că față de actele normative enunțate, sentința instanței de fond este nelegală întrucât potrivit Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2003 care a completat Ordinul nr.275/2002, se prevede la pct.9.2 că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar prin unificarea Ministerului d e Interne cu cel al Administrației Publice și prin emiterea Ordinelor enunțate s-a urmărit înlăturarea discrepanțelor în ce privește drepturi de natură salarială.
Recursul, motivat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor dosarului se constată că reclamanții în calitate de angajați ai Municipiului F în funcții de șoferi, îngrijitori, referenți de specialitate, casieri, guarzi, îngrijitori, muncitori calificați și necalificați, precum și alte funcții astfel cum au fost specificate în lista de semnături au solicitat acordarea sporului de dispozitiv.
În cauză a fost invocată ca temei legal atât dispozițiile Legii nr.138/1999 și republicată, lege care însă reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede plata unei indemnizații de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizație de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Prevederile acestui act normativ se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării în vigoare a legii - 1999 - privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Justiției, așa cum prevede expres art.3 din Legea nr.138/1999.
În anul 2004, structura Ministerului d e Interne a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context, a fost emis. nr. 496/2003, prin care se specifică faptul că pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții care sunt însă strict enumerate.
Deși au fost invocate și prevederile art. 9.2 din ordin, potrivit cărora "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și s-a reținut că legiuitorul nu a făcut distincție între nivelele administrației publice și nici între categoriile de personal ce funcționează în cadrul administrației publice", Curtea observă că un act normativ de punere în aplicare a unei legi, cum este și Ordinul nr. 496/2003, nu poate extinde sfera de aplicare a legii pe care este chemat să o aplice, principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative consacrat de dispozițiile art.4 din Legea nr.24/2000 excluzând fără echivoc această posibilitate.
Rezultă cu claritate din cuprinsul art.2,3 din Legea nr.138/1999 că sporul de dispozitiv este o remunerație specială întemeiată pe specificul raporturilor de muncă ale angajaților din instituțiile enumerate la art.1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul Ministerului d e Interne nr. 275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat și completat prin Ordinul MAI nr. 496/28.07.2003.
Potrivit punctului 9.2. introdus de Ordinul modificator: "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Punctul 31.1 din Ordin prevede că: "Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prev. în art. 1 din Legea nr. 138/1999.
Chiar denumirea indemnizației, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizație nu se aplică în cadrul instituțiilor cu caracter eminamente civil.
Deși se invocă în susținerea recursului și practica judiciară a instanțelor, respectiv sentința civilă nr.3196 din 12.08.2008 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, se constată că această sentință a fost desființată prin decizia nr.139/29.01.2009 a Curții de APEL SUCEAVA - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr- această decizie fiind irevocabilă.
Față de cele reținute, constatându-se că situațiile deosebite în care se găsesc diferite categorii de salariați determină situații deosebite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității, se constată că nu există un tratament diferențiat, discriminatoriu în raport de dispozițiile art. 2 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât recursul reclamanților va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții: - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G- de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G- de la Primăria F, - de la Primăria F, -de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, HG- de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, -de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, a - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, GJ. - de la Primăria F, G - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria F, - de la Primăria, împotriva sentinței nr. 1883 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond:
Jud:
Tehnored.
Ex.2/9.03.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Apetroaie Eufrozina, Sas Laura
