Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1194/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR.1194
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr.369/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți CURTEA DE APEL GALAȚI și TRIBUNALUL BRĂILA, intimații-reclamanți, -, R, intimat, intimat-intervenient cauza având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică fin 22.10.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 27.10.2009, când instanța mai având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 29.10.2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
La data de reclamanții, -, -, R, au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila la plata sporului de risc și suprasolicitare de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 19.09.2007 și în continuare până la modificările legislative care să reglementeze acest spor, conform deciziei 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și la plata sporului de confidențialitate de 30% din salariul de bază brut lunar, pe o perioadă de 3 ani raportat la data sesizării instanței și în continuare până la data modificării legislative care să reglementeze acest spor, conform deciziei 36/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la achitarea integrală a sumelor datorate.
În motivarea cererii reclamanții arată că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar a fost reglementat prin Legea nr.50/1996 și deși era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul a fost abrogat fără justificare prin Ordonanța nr.83/01.09.2000 și nu a mai fost prevăzut nici de Ordonanța de urgență nr.177/18.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților. Prin decizia 21/10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, s-a constatat că și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001 judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar. În ceea ce privește sporul de confidențialitate reclamanții invocă prevederile art. 26 din codul Muncii, art. 10 și 91, 98 al. 2 din Legea 303/2004, dispozițiile Legii nr.182/2002 și HG nr.585/2002, OG nr.9/2001, Legii nr.444/2006 prin care s-a aprobat OG nr. 19/2006, OG nr. 6/2007 și Legii nr. 656/2002. Prin decizia 46/15.12.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar.
Prin cererea de intervenție în interes propriu intervenienta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 19.09.2007 și până la 31.12.2008, conform deciziei nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a sporului de confidențialitate de 30 % din salariul de bază brut lunar, pe o perioadă de trei ani raportată la data sesizării instanței și până la data de 31.12.2008, în conformitate cu decizia nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocând aceleași motive de fapt și de drept.
În întâmpinarea formulată, pârâta Curtea de APEL GALAȚIa solicitat respingerea pretențiilor deduse judecății, arătând că dispozițiile ce reglementează acordarea sporului de 50% au fost abrogate, iar în ceea ce privește sporul de 15%, magistrații nu beneficiază de certificate orniss.
Sentința civilă nr.369/29.04.2009 a Tribunalului Brăila
Prin sentința civilă nr.369/29.04.2009 Tribunalul Brăilaa admis în parte ca fondate acțiunea formulată de reclamanții, -, -, R, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenient, cu domiciliul ales la Tribunalul Brăila, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila să plătească fiecăruia dintre reclamanții, -, -, R, în raport de perioada lucrată, drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 19.09.2007, până la data pronunțării-29.04.2009 și în continuare până la data modificării legislative care să reglementeze acest spor, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila să plătească fiecăruia dintre reclamanții, drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 19.09.2007 și până la data de 31.12.2007, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila să plătească intervenientei drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 19.09.2007 și până la data de 31.12.2008, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila să plătească fiecăruia dintre reclamanții, -, -, R, în raport de perioada lucrată, drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 15.12.2008, până la data pronunțării-29.04.2009 și în continuare până la data modificării legislative care să reglementeze acest spor, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila să plătească intervenientei drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 15.12.2008 și până la data de 31.12.2008, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
A fost respinsă ca nefondată cererea reclamantelor și privind plata sporului de confidențialitate.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt sau au fost judecători în cadrul Tribunalului Brăila, așa cum rezultă din tabelul aflat la filele 40-41 din dosar, tabel în care sunt precizate și perioadele în care aceștia și-au desfășurat activitatea în cadrul acestei instanțe.
Prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești s-a prevăzut că,pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Deși acest spor era un drept câștigat, fiind de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul de lege a fost abrogat prin nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 aprobată prin Legea nr.334/2001 și nu a mai fost prevăzut nici de nr.OUG177/2002 și nici de nr.OUG 27/2006, care reglementează în prezent drepturile de natură salarială ale magistraților.
Aceste dispoziții făcând parte dintr-o lege organică, își produc în continuare efectul, deoarece nu puteau fi abrogate prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, câtă vreme pe calea unei ordonanțe simple a Guvernului, act normativ de inferior unei legi, nu poate fi infirmată o prevedere reglementată într-o lege organică adoptată de Parlamentul României.
Abrogarea legii menționate printr-o ordonanță simplă a Guvernului, contravenind normelor constituționale și Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu poate să își producă efectele.
dispozițiilor menționate de abrogare este impusă și de prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale întrucât o atare măsură adoptată prin ordonanță, nu este proporțională cu situația care a determinat reglementarea dreptului solicitat, ea aducând atingere însăși existenței acelui drept, fără ca aceasta să fie justificată de o cauză de utilitate publică.
Un astfel de drept nu poate fi înlăturat și pentru că menținerea lui este impusă de condițiile concrete în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate prin risc și suprasolicitare neuropsihică ce se accentuează continuu.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 23/1 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat în cartea de muncă.
Acest drept a fost înlăturat prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În aceste condiții este evident că ordonanța de abrogare nu își poate produce efecte sub acest aspect.
Prin decizia 21/10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, s-a constatat că și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001 judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar.
Instanța Supremă a decis că norma de nivel inferior, în speță art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, lege ordinară, prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996 și art. IX alin. 2 paragraful 1 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 prin care a fost abrogat art. 23/1 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, contravine art. 81 din Legea nr. 92/1992, modificată și completată, lege organică.
A mai statuat de asemenea că instanțele judecătorești pot să se pronunțe asupra regularității actului de abrogare și aplicabilității în continuare a normei abrogate, în virtutea principiului plenitudinii de jurisdicție.
normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 23/1 din Legea nr. 56/1996 să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000.
În ceea ce privește sporul se confidențialitate s-a reținut că prin decizia 46/15.12.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la îndemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar.
Prin sentința civilă nr. 216/12.03.2008 (definitivă și executorie) pronunțată în Dosarul nr- al Tribunalului Vranceas -a dispus obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din îndemnizația de bază brută lunară începând cu data de 19.09.2004 - 19.09.2007, actualizate în raport de rata inflației la data plății și în funcție de perioada lucrată de fiecare reclamant și s-a respins cererea de acordare a sporului de confidențialitate.
Având în vedere că, potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, dezlegarea dată prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, s-a constatat că cererile reclamanților și ale intervenientei privind acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și a sporului de confidențialitate sunt fondate doar în parte, urmând a fi admise astfel:
În ceea ce privește cererea de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică tribunalul a admis cererea formulată de reclamanții, -, -, R, și a dispus obligarea pârâților, în raport de perioada lucrată, la plata drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 19.09.2007, până la data pronunțării - 29.04.2009 și în continuare până la data modificării legislative care să reglementeze acest spor, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
În ceea ce privește pe reclamantele, și intervenientei tribunalul a reținut că drepturile acestora relativ la sporul de risc și suprasolicitare încetează la data 31.12.2007, respectiv 31.12.2008, date de la care și-au încetat activitatea, ca urmare a pensionării.
În ceea ce privește cererea de acordare a sporului de confidențialitate tribunalul a reținut că acesta urmează a fi acordat începând doar cu data pronunțării deciziei nr. 46/15.12.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată de la care dezlegarea acestei probleme de drept a devenit obligatorie pentru instanțele de judecată și a dispus obligarea pârâților să plătească fiecăruia dintre reclamanții, -, -, R, în raport de perioada lucrată, drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 15.12.2008, până la data pronunțării-29.04.2009 și în continuare până la data modificării legislative care să reglementeze acest spor, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării integrale a sumelor datorate.
În ceea ce privește pe intervenienta tribunalul a reținut că dreptul acesteia relativ la sporului de confidențialitate încetează la data 31.12.2008, dată de la care și-a încetat activitatea, ca urmare a pensionării.
Cererea formulată de reclamantele și relativ la acordarea sporului de confidențialitate este nefondată având în vedere că la data pronunțării deciziei nr. 46/15.12.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție acestea nu se mai aflau în activitate.
Recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților criticând soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică.
În cauză este autoritate de lucru judecat având în vedere că prin cererea ce a formulat obiectul dosarului - a Tribunalului Vrancea aceeași reclamanți au solicitat printre capetele de cerere formulate plata sporului de risc de 50% pe o perioadă de 3 ani anterioară și în continuare, până la încetarea discriminării și a sporului de confidențialitate, drepturi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Prin sentința civilă nr.216/13.02.2008 Tribunalul Vranceaa admis în parte acțiunea și a dispus obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară pe perioada 19.09.2004-19.09.2007, sume actualizate în raport cu data inflației la data plății efective și a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea sporului de confidențialitate.
Prin prezenta cerere, reclamanții reiterează aceleași pretenții, în contradictoriu cu aceeași pârâți și cu aceeași cauză, pentru perioada individualizată ca fiind 19.09.2007 și în continuare pentru sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și a sporului de confidențialitate, capăt de cerere respins integral în dosarul anterior.
În mod nejustificat instanța nu a analizat în cuprinsul hotărârii excepția autorității de lucru judecat, deși reține în motivarea soluției date prin hotărâre că reclamanții au mai formulat anterior acțiune având ca obiect drepturile solicitate și în acest dosar.
Instanța a dispus că reclamanții au dreptul la plata sporului de confidențialitate începând doar cu data pronunțării deciziei nr.46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată de la care dezlegarea acestei probleme de drept a devenit obligatorie pentru instanțe.
În sens contrar celor dispuse de prima instanță precizează recurentul că singurul efect prevăzut de lege( art.329 pr.civ.) al deciziei Înaltei Curți pronunțate în soluționarea recursului în interesul legii este caracterul obligatoriu pentru instanțe în privința problemelor de drept dezlegate, însă nu acela de a paraliza aplicarea unor instituții de ordine publică, cum este excepția autorității de lucru judecat.
Pe fondul arată că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primit spor de confidențialitate magistraților.
Însă pentru a putea exista discriminare, fiind necesară protecția în temeiul dreptului la tratament egal, trebuie să fim în prezența recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.
Magistrații reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea nr.303/2004, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin act normativ special, respectiv OUG nr.27/2006.
Situația magistraților nu poate fi considerată comparabilă în nici un fel cu cea a personalului militar și a funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională al căror statut este reglementat de Legea nr.360/2002.
Situația magistraților nu poate fi considerată comparabilă cu cea a funcționarilor publici întrucât:
-statutul acestora din urmă, drepturile și obligațiile sunt diferite și reglementate prin acte normative diferite ( Legea nr.188/1999) privind statutul funcționarilor publici, OG nr.6/2007 privind măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici),
-Ordonanța de Guvern nr.6/2007 a institui sporul de confidențialitate pentru anumite categorii de funcționari publici și anume " funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ". A fortiori acest act nu se referă la alte categorii de salariați din sistemul public precum magistrații, personalului auxiliar, asistenții judiciari.
Situația magistraților nu poate fi considerată comparabilă cu cea a personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării deoarece statutul acestora din urmă, drepturile și obligațiile sunt diferite și reglementate prin acte normative diferite( OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici și OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar).
A admite acțiunea ar însemna implicit a admite că o instanță de judecată poate să adauge la lege, ceea ce nu poate fi permis, având în vedere atribuțiile, competențele conferite de Legea fundamentală celor trei puteri în actualul stat de drept.
Un alt motiv de recurs incident în cauză este cel prevăzut de art.304 pct.4 din pr.civ. conform căruia se poate cere casarea unei hotărâri în situația în care instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Prin decizia nr.1325/4.12.2008, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile OG nr.137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe ale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică instanța reține următoarele:
Obiectul dosarului de față este plata sporului de 50% risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu 19.09.2007 și pe viitor și plata sporului de confidențialitate de 30% începând cu 14.04.2006 și pe viitor.
Prin sentința civilă nr.216/12.03.2008 Tribunalul Vranceaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, R, prin reprezentant, și a cererii de intervenție în nume propriu formulată de, și prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brăila și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert pe problema discriminării.
A admis în parte cererile de intervenție formulate de, și prin reprezentant .
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu 19.09.2004-19.09.2007, sume ce se vor actualiza în raport de rata inflației la data plății efective.
A obligat pârâții să acorde reclamanților drepturile reprezentând indexările acordate prin Ordonanța de Guvern nr.10,16 și 27 din 31 ianuarie 2007 și prin Legea nr.232/ 06 iulie 2007, sume actualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
A obligat pârâții să plătească reclamanților o îndemnizație corespunzătoare coeficientului de multiplicare din anexa A la OUG nr.26/2006 pentru funcțiile corespunzătoare de prim procurori și procurori de execuție în cadrul DIICOT prevăzută la pct.6-13 în raport cu funcțiile deținute de reclamanți cu începere de la 01 aprilie 2006 și până la data introducerii acțiunii, sume ce se vor reactualiza în raport de rata inflației la data plății efective.
A respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind sporul de confidențialitate.
A luat act de renunțare la cererea de intervenție formulată de, și.
Prin decizia civilă nr.618/26.05.2009 Curtea de APEL GALAȚIa admis recursurile declarate de reclamanții, -, -, R, -, și de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.216/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr.-.
A modificat în parte sentința civilă nr.216/12.03.2008 a Tribunalului Vrancea și, în rejudecare:
Pentru recurenții - reclamanți sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50% va fi acordat începând cu data de 19.09.2004 la zi și în continuare până la modificarea cadrului legal.
A fost respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea coeficientului de multiplicare din Anexa A, la.OUG nr.26/2006 corespunzător funcțiilor din cadrul DIICOT.
A fost admis capătul de cerere privind sporul de confidențialitate.
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Brăila să plătească recurenților - reclamanți menționați mai sus, sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația brută lunară, începând cu data de 19.09.2004 la zi și în continuare până la modificarea cadrului legal, proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Se observă astfel că în mod irevocabil au fost soluționate pretențiile reclamanților perioadele solicitate de reclamanți coincizând cu perioadele acordate de instanță prin decizia 618/2009 a Curții de APEL GALAȚI.
Se observă astfel că sunt îndeplinite condițiile art.1201 civ. cu privire la autoritatea de lucru judecat astfel că critica adusă de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților apare ca întemeiată.Prin urmare, conf.art.312 pr.civ. se va admite recursul declarat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.369/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Nu vor mai fi analizate celelalte motive de recurs invocate de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, având în vedere că în cauză se reține autoritate de lucru judecat apărând ca inutilă analiza acestora, instanța nemaiputând analiza fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.369/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.369/2009 a Tribunalului Brăila și, în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, R, și cererea de intervenție formulată de intimatul-intervenient pentru autoritate de lucru judecat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
- - -
Grefier
-
Red./25.11.2009
Dact./ 5 ex/25.11.2009
FOND: -
Asis.jud.
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
