Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1498/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1498
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de către pârâții-recurenți Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr. 1087 pronunțată la data de 25 iunie 2009 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții-intimați, -, - -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, G, și de intervenientele, R și pârâții-intimați Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Arad, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 1087/25.06.2009, Tribunalul Arada respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, a admis acțiunea civilă exercitată de reclamanții, -, - -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, G și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului
A obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Arad să plătească reclamanților următoarele drepturi salariale decurgând din sentința civilă nr. 68/18.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S; sentința civilă nr. 430/24.04.2008 pronunțată în dosarul nr. 547/- al Tribunalului Arad și sentința civilă nr. 83/27.05.2008 pronunțată în dosarul nr. 1172/- al Tribunalului Arad; sentința civilă nr. 26/12.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad; sentința civilă nr. 139/05.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad; sentința civilă nr. 67/14.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA, astfel cum au fost determinate și actualizate până la 31.03.2009: 209.980 lei pentru; 214.445 lei pentru -; 286.294 lei pentru; 243.086 lei pentru - -; 191.661 lei pentru; 217.702 lei pentru; 226.700 lei pentru -; 267.288 lei pentru; 229.696 lei pentru -; 281.599 lei pentru; 228.330 lei pentru; 307.563 lei pentru; 213.313 lei pentru; 218.488 lei pentru; 272.851 lei pentru; 210.202 lei pentru -; 217.317 lei pentru -; 226.798 lei pentru -; 188.635 lei pentru -; 227.891 lei pentru; 240.150 lei pentru; 250.595 lei pentru -; 246.810 lei pentru; 225.954 lei pentru; 249.463 lei pentru; 224.022 lei pentru -; 219.824 lei pentru -; 219.951 lei pentru -; 235.311 lei pentru G; 232.919 lei pentru, conform raportului de expertiză contabilă completat cu răspunsul la obiecțiuni întocmit de d-na expert, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească.
A admis în principiu și în fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele și R în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Arad.
A obligat pârâții să plătească intervenientelor următoarele drepturi salariale decurgând din sentința civilă nr. 68/18.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S; sentința civilă nr. 430/24.04.2008 pronunțată în dosarul nr. 547/- al Tribunalului Arad; sentința civilă nr. 139/05.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad; sentința civilă nr. 67/14.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA, astfel cum au fost determinate și actualizate până la 31.03.2009: pentru 136.344 lei și 155.292 lei pentru R, conform raportului de expertiză contabilă întocmit de d-na expert, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A, să aloce fondurile necesare plății sumelor de mai sus.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență că reclamanților, prin titluri executorii, nu le-au fost individualizate în concret sumele ce fac obiectul drepturilor bănești recunoscute, cu excepția sumei de 1.700 lei, așa încât sunt îndreptățiți la determinarea drepturilor salariale prin cuantificarea lor la momentul de față, luând în calcul și pierderea suferită prin deprecierea monetară intervenită de la data nașterii fiecărei creanțe până în prezent.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice solicitând în principal casarea hotărârii atacate spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii față de Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive.
A arătat în motivele de recurs că Ministerul Finanțelor Publice nu trebuie confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, rolul acestui minister fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată de art. 19 - 47 din Legea nr. 500/2002, iar între acest minister și reclamanții-intimați nu există niciun raport de muncă și prin urmare, nicio obligație de despăgubire de natură salarială.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea autorității de lucru judecat, întrucât această hotărâre a fost pronunțată conform concluziilor raportului de expertiză contabilă, expertiză care a calculat diferențele de drepturi salariale, reprezentând sporurile până la data pronunțării, pe care le-a actualizat cu indicii de inflație comunicați de Institutul Național de Statistică până la data de 31 martie 2009, iar de altă parte prin dispozitivele sentințelor civile învederate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată s-a dispus plata drepturilor salariale în mod actualizat, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective a hotărârii judecătorești, și deci prin sentința pronunțată tribunalul a dispus încă o dată obligata pârâților la plata acelorași drepturi salariale obținute prin hotărârile judecătorești enumerate în dispozitiv.
Pentru cazul în care nu se va reține excepția autorității de lucru judecat, recurentul a arătat că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, constând în aceea că prin dispozitivele sentințelor civile învederate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată, s-a dispus deja plata drepturilor salariale în mod actualizat, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective a hotărârilor judecătorești.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 1201 Cod civil.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, prin acțiune, reclamanții au solicitat reactualizarea pretenții bănești constând în drepturi salariale restante, prin calcularea sumelor stabilite în favoarea fiecărui reclamant, în baza următoarelor hotărâri judecătorești: sentința civilă nr. 68/18.01.2008 a Tribunalului C-S (sporul de 15% lunar), sentințele civile nr. 430/24.04.2008 și nr. 83/27.05.2008 ale Tribunalului Arad (modificarea valorii sectoriale), sentințele civile nr. 26/12.05.2008 și nr. 139/05.06.2008 ale aceluiași tribunal (sporul de 50%), sentința civilă nr. 67/14.10.2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA (majorarea salarială cu 2%, 5% și 11%, primele de concediu și suma de 1.700 lei), invocând rata inflației, faptul că de la data de la care au devenit executorii titlurile arătate mai sus până în prezent, au devenit scadente alte sume de bani, ulterior datei pronunțării hotărârilor judecătorești.
În conformitate cu dispozițiile art. 3712alin. 2 Cod procedură civilă "în cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii", iar potrivit alineatului 3, dacă titlul executoriu nu conține niciun criteriu pentru ca organul de executare să poată actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, va proceda la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie.
Ori, calcularea sumelor datorate efectiv de către debitor este un proces ce aparține etapei de executare silită, putând fi realizată în conformitate cu prevederile textelor de lege mai sus invocate, iar pe de altă parte în acest stadiu procesual reclamanții ar putea apela chiar la un expert contabil autorizat, astfel încât nu se mai justifică pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești care să oblige la plata acelorași drepturi salariale.
În altă ordine de idei, în cauză operează și excepția autorității lucrului judecat, întrucât în parte din hotărârile judecătorești pronunțate și învederate de reclamanți în cererea de chemare în judecată, s-a dispus și actualizarea sumelor acordate în raport cu indicii de inflație de la data când plățile au devenit scadente și până la data plății efective, fiind întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză, așa cum dispun prevederile art. 1201 Cod civil.
Față de cele ce preced, cum tribunalul a pronunțat o sentință cu aplicarea greșită a legii, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se vor admite recursurile pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, declarate împotriva sentinței civile nr. 1087/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, modificându-se în tot sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, declarate împotriva sentinței civile nr. 1087/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamanților, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /26.10.2009
Tehnored.: M/ 2 ex./26.10. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
