Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1521/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1521
Ședința publică din 3 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 2: Dicu Aurel
JUDECĂTOR 3: Maierean Ana
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtulMinisterul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 955 din01 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani -Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice B, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, precum și reclamantele intimate,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la 15 iunie 2009 pe rolul Tribunalului Botoșani reclamantele și, au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să îi oblige pe pârâți, în solidar, la plata actualizată a unei despăgubiri egale cu sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculată la salariul brut lunar, începând cu 1 octombrie 2000-1 august 2004 și de la 1.01.2009 și pe viitor, cu acordarea și a dobânzii legale prevăzută de OG nr. 9/2000, precum și efectuarea cuvenitelor mențiuni cu privire la sporul de acordare, în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, au arătat că sporul de risc și solicitare neuropsihică a fost prevăzut prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 care a fost abrogat prin nr.OG 83/2000.
Această ordonanță emisă de Guvern intră în categoria legilor ordinare și potrivit art. 144 din Constituția României, nu ar fi putut să modifice un act normativ organic fiind încălcat principiul ierarhiei actelor juridice și prin raportare la dispozițiile Legii nr. 24/2000.
Pe de altă parte conform art. 41 alin. 2 din Constituția României salariații au dreptul la măsuri de protecție socială iar în temeiul art. 53 din același act fundamental, exercițiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune în anumite situații respectiv apărarea securității naționale a ordinii, a sănătății ori a moralei publice. Prin urmare, abrogarea dispozițiilor privind sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică a avut loc cu încălcarea dispozițiilor constituționale și ca urmare aceste drepturi salariale li se cuvin pentru perioadele invocate.
Susținerile reclamantelor au fost întemeiate pe Decizia XXI din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Totodată acestea au arătat că în prezent există grefieri din cadrul aceleiași instanțe care beneficiază de acest spor întrucât le-a fost recunoscut prin hotărâre irevocabilă și pentru viitor, încât se consideră discriminate față de aceștia, întrucât au funcții identice și lucrează la același angajator.
La termenul de judecată din 23 iunie 2009, reclamantele au declarat în scris că renunță la judecata pretențiilor privind despăgubirile aferente intervalului 1 octombrie 2000 - 1 august 2004 și 1 ianuarie 2007 - 1 martie 2009.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 475/2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă și excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 1.10.2000 - 1.08.2004.
De asemenea, pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii întrucât prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate total și exclusiv. Totodată, prin adoptarea nr.OG 83/2000 a fost modificat sistemul de salarizare al personalului din organele autorității judecătorești în vederea creșterii drepturilor salariale ale personalului din justiție.
Potrivit art. 1088 din Codul civil se poate acorda numai dobânda stabilită de lege dar în cauza de față acest articol nu își găsește aplicabilitatea întrucât nu a existat nici o obligație a Ministerului Justiției față de reclamante privind acordarea drepturilor salariale.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinarea formulată, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, nefiind angajatorul reclamantelor și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, drepturile salariale solicitate în cauză fiind datorate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Prin sentința civilă nr. 955 din 1 iulie 2009 Tribunalului Botoșani, s-a luat act, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, de renunțarea reclamantelor la judecarea capătului de cerere având ca obiect acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 pentru perioadele 1.10.2000 - 12.08.2004 și 1.01.2007 - 1.03.2009; s-au respins ca rămase fără obiect excepțiile puterii lucrului judecat și a prescrierii dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 1.10.2000 - 1.08.2004 invocate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B; s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice B și pe cale de consecință, s-a respins acțiunea față de acest pârât; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamante și au fost obligați pârâții să le plătească o despăgubire egală cu sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzută de art. 47 din Legea nr. 50/1996, reprezentând 50% din salariul de bază brut lunar pentru timpul efectiv lucrat în perioada 1.03.2009 - 1.07.2009 și în continuare, suma urmând a fi actualizată în funcție de indicii de inflație, de la data scadenței până la data plății efective, precum și dobânda legală prevăzută de OG nr. 9/2000 de la data de 12.06.2009 până la data plății efective; de asemenea, a fost obligat pârâtul Tribunalul Botoșani să efectueze în carnetele de muncă ale reclamantelor mențiunile referitoare la sporul de 50% acordat prin hotărârea atacată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, privitor la excepția autorității de lucru judecat că, prin sentința nr. 475/2009, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani, au fost obligați să plătească reclamantelor sporul pentru risc și suprasolicitate neuropsihică de 50% pentru intervalele 1 octombrie 2000 - 1 august 2004 și 1 ianuarie 2007 - 28 februarie 2009. Totodată, a respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect plata sporului de 50% pentru perioada ulterioară datei de 28 februarie 2009.
În cauză, reclamantele au renunțat la pretențiile anterioare datei de 1 martie 2009, astfel încât nu se mai pune problema verificării autorității de lucru judecat.
În privința celor ulterioare datei de 1 martie 2009, instanța a constatat că obiectul celor două cauze este diferit, întrucât prin sentința nr. 475/2009 s- dispus cu privire la obligația de plată a sporului ca atare, pe când în prezenta cauză reclamantele solicită obligarea la plata unor despăgubiri echivalente cu acest spor.
Prin urmare, atât temeiurile juridice cât și cauza sunt diferite, în speță invocându-se o altă situație de fapt și anume aceea a discriminării salariale între salariații aceluiași angajator precum și dispoziții legale diferite, respectiv cele privind interzicerea discriminării.
Întrucât reclamantele au renunțat la judecata pretențiilor aferente perioadei 1.10.2000 - 1.08.2004, s-a constatat că excepția prescripției dreptului la acțiune a rămas fără obiect.
Pe fondul cauzei a reținut că reclamantele au calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Botoșani iar prin hotărâri judecătorești li s-a recunoscut dreptul la acordarea sporului de risc și suprasolicitate neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar pentru intervalul 1 octombrie 2000 - 1 martie 2009.
Dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Cu privire la acest spor, prin Decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a decis, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Or, conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă dezlegarea dată de instanța supremă problemelor puse în discuție este obligatorie pentru instanță.
Cu privire la cererea de acordare în continuare a acestui spor, instanța a constatat că este admisibilă, în baza art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă.
De altfel, așa cum rezultă chiar din motivarea Deciziei nr. 21/2008 dată la recursul în interesul legii, în prezent, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, unui număr însemnat de persoane - magistrați și personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest fapt, de notorietate, rezultă și din modul de emitere al Ordinelor Ministrului Justiției cu privire la plata acestui spor începând cu luna martie 2009.
În acest sens, prin Decizia nr. 28 din 9 martie 2009 Președintelui Curții de APEL SUCEAVAs -a dispus că începând cu 1 martie 2009 întreg personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitate neuropsihică în baza Deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Ulterior, însă, prin Decizia nr. 41 din 9 aprilie 2009, Președintele Curții de APEL SUCEAVAa anulat Decizia nr. 28, stabilind achitarea acestui spor de la 1 martie 2009 doar personalul auxiliar de specialitate care "deține hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata pentru viitor sau în continuare a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică".
În preambulul acestei decizii se menționa că măsura a fost luată datorită dispoziției ministrului în acest sens, care a fost adusă la cunoștință prin adresa nr. 40623/2009 din 9 aprilie. În cuprinsul acestei adrese se arăta că prin Ordinele Ministerului Justiției și Libertăților nr. 1165, 1167 și 1168 din 2009 s-a dispus începând cu 1 martie 2009 achitarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitate neuropsihică pentru judecătorii, asistenți judiciari și personalul din serviciul probațiune care dețin hotărâri judecătorești executorii prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare" a acestui spor.
În concluzie, în baza acestei decizii, în prezent beneficiază de sporul de 50% doar acel personal auxiliar care are recunoscut dreptul respectiv prin hotărâri judecătorești și pentru viitor.
Prin urmare, prima instanță a admis cererea reclamantelor și a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani, la plata unor despăgubiri egale cu diferențele salariale rezultate prin luarea în considerare a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50%, spor calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada efectiv lucrată în intervalele 1.03.2009 - 23.06.2009 și în continuare.
În privința daunelor produse prin întârzierea în plată, s-a dispus actualizarea sumelor cu indicele de inflație, în baza art. 161 pct. 4 Codul muncii cât și a principiului general arătat de art. 78 alin. 1 din același act normativ.
În baza art. 1088 cod civil cei trei pârâți au fost obligați și la plata dobânzii legale prevăzută de nr.OG 9/2000, începând cu data introducerii acțiunii.
Pârâtul Tribunalul Botoșania fost obligat, în conformitate cu art. 64 alin. 1 lit. a din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantelor.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului, a susținut că instanța a depășit limitele puterii judecătorești consacrând un drept nerecunoscut de lege, dovadă fiind decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27.05.2009 privind conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
De asemenea hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii întrucât a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 475/7.04.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-, pentru identitate de obiect, scop și cauză, fiind incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil.
Pe fondul cauzei, a arătat că din februarie 2007 a intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, nr.OG 8 din 24.01.2007 care, prin art. 3 prevede că la data intrării sale în vigoare se abrogă Legea nr. 50/1996, așa încât sporul de 50% prevăzut de această lege nu mai subzistă.
Recurentul a mai criticat sentința și sub aspectul acordării drepturilor pe viitor, nefiind actuale.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, Curtea constată următoarele:
Cât privește primul motiv de recurs, în sensul că prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești, acordând un drept salarial care nu este prevăzut de lege, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Procedându-se în acest mod, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Aceasta, întrucât potrivit art. 108 din alin.3 din Constituție "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta".Or, prin art. 1 pct. Q 1 din Legea 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată".
Ori, prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 - 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Deci, cu toate că prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context, că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare. Astfel, conform art. 1 pct. Q 3 din Legea 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru "Abrogarea art. 2 alin.3 pct. B lit. d din Decretul 247/1997."
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Atât timp cât problema de drept dedusă judecății a primit o dezlegare prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, nu se poate reține că prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești.
Este adevărat că prin decizia nr. 838 din 27 mai 2009, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
atribuției prevăzute de art. 146 lit. e din Constituție cu efectuarea de către Curtea Constituțională a unui control de legalitate/constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești, transformând Curtea într-o instanță de control judiciar, ar echivala cu o deturnare a dispozițiilor constituționale privind soluționarea conflictelor juridice și o încălcare flagrantă a competenței Curții Constituționale.
Însăși Curtea Constituțională arată în cuprinsul deciziei mai sus menționate că această decizie pronunțată în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedură civilă.
Curtea Constituțională a statuat și cu alte ocazii că, potrivit competențelor sale care sunt expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992, nu este competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice (decizia nr. 988 din 1.2008).
Motivul de recurs ce vizează soluția de respingere a excepției autorității de lucru judecat se constată a fi neîntemeiat.
Pentru a exista autoritate de lucru judecat, în conformitate cu art. 1201 din Codul civil, trebuie ca a doua cerere în judecată să aibă același obiect, să fie întemeiată pe aceeași cauză și să fie între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor, în aceeași calitate.
Astfel, prin cererea care a format obiectul dosarului nr-, înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani, reclamantele și alții au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice la calculul și plata unei despăgubiri egale cu diferențele salariale echivalente sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu 01.02.2000 și până la 01.08.2004, dar și de la 01.02.2007 în continuare, până la data încetării stării de discriminare, actualizate cu indicele de devalorizare monetară și plata dobânzii legale aferente acestui spor de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective.
În prezenta cauză reclamantele au renunțat la pretențiile anterioare datei de 01.03.2009, astfel încât obiectul celor două cauze nu mai este același.
De asemenea, în prezenta cauză reclamantele invocă o altă situație de fapt și anume aceea a discriminării, în raport de persoane aflate în situații identice, respectiv colegii lor angajați pe aceleași posturi, la același angajator.
În prima hotărâre temeiul juridic îl constituie dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 iar în prezenta cauză dispozițiile invocate sunt cele care interzic discriminarea, precum și Ordinul Ministrului Justiției nr. 7768/C/4.03.2009 (fila 13 dosar fond).
Referitor la motivul de recurs, în sensul că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispozițiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate în întregime, întrucât prin art. 30 din nr.OG 8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Art. 73 alin. 3 lit. l din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art. 115 alin. 1 din Constituție).
De asemenea, Curtea reține că potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Ori, prin art. 30 din nr.OG 8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești - lege organică, iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum s-a arătat mai sus. Mai mult, această ordonanță este anterioară pronunțării deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de cele reținute, Curtea nu va reține punctul de vedere expus de către recurent în sensul că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007.
Referitor la motivul de recurs conform căruia în mod greșit prima instanță a dispus acordarea drepturilor salariale și pentru viitor, Curtea reține că pretențiile reclamantelor intimate reprezintă drepturi salariale reglementate printr-o dispoziție legală constatată a fi în vigoare, interesul în promovarea acțiunii fiind născut și actual, justificat de neplata acestora de către pârât.
Ori, câtă vreme s-a recunoscut existența dreptului, interesul realizării acestuia subzistă și pentru viitor, neputându-se aprecia, din aceleași rațiuni, că nu ar fi născut sau actual.
Față de argumentele expuse, Curtea constatând că recursul este nefondat, îl va respinge ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat deMinisterul Justiției și Libertăților, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.955din01 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red
Judec. Fond,
Tehnored.
Ex. 2 / 19.12.2009
Președinte:Ciută EugeniaJudecători:Ciută Eugenia, Dicu Aurel, Maierean Ana
