Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1573/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1573
Ședința publică din data de 15 iulie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina
: -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI, cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr. 960/21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul ales la udecătoria Moreni, județul D și intimații pârâți TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Calea B, nr. 3, județul D, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților B, intimata reclamantă, intimații pârâți Tribunalul Dâmbovița, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice B și Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând instanței că prin cererea de recurs recurentul pârât Ministerul Justiției a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit disp.art. 242 cod pr.civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și deliberând pronunță următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Reclamanta chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Dâmbovița și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, pârâții să fie obligați la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază începând cu data de 10.03.2000, până în prezent și în continuare, în condițiile prevăzute de art. 42 ind. 1 din Legea 104/1999 care a completat Legea nr. 50/1996 și sporul de ședință de judecată pe ultimii trei ani și pe viitor, conform art. 9 din Legea 104/1999 care a completat Legea nr. 50/1996, drepturile urmând a fi actualizate cu coeficientul de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
În motivarea cererii s-a arată că în conformitate cu dispozițiile art. 42 ind.1 din Legea nr. 104/1999 care a completat Legea nr. 50/1996, personalul auxiliar din instanțe beneficiază de un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază, iar potrivit dispozițiilor art. 9 din același act normativ beneficiază și de un spor de ședință de judecată. Deși aceste drepturi sunt recunoscute de lege, ele nu au mai fost acordate de către ordonatorii de credite cu motivarea că au fost abrogate prin nr.OG 177/2002. Reclamanta arată că este încadrată ca agent procedural la udecătoria Moreni și invocă în sprijinul admiterii acțiunii și soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii ce a format obiectul dosarului nr. 5/2008.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 16.04.2009 s-a depus întâmpinare de către Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Prin întâmpinare se invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice întrucât este un terț care nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamantei, neavând raporturi de muncă cu acestea.
Prin sentința civilă nr. 960 pronunțată la data de 21 aprilie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Finanțelor Publice D și a respins acțiunea față de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, a admis în parte cererea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și B și au fost obligați pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat lunar la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 19.03.2006 la zi și în continuare, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
A fost respinsă cererea privind acordarea sporului de 50% pentru perioada 2000 - 19.03.2006 ca prescrisă precum și cererea privind acordarea sporului de ședință.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr- reclamanta, agent procedural la udecătoria Moreni, chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Dâmbovița și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, pârâții să fie obligați la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază începând cu data de 10.03.2000 până în prezent și în continuare, în condițiile prevăzute de art. 42 ind. 1 din Legea 104/1999 care a completat Legea nr. 50/1996 și sporul de ședință de judecată conform art. 9 din Legea 104/1999 care a completat Legea nr. 50/1996, drepturile urmând a fi actualizate cu coeficientul de inflație.
În conformitate cu dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, instanța s- pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministrul Finanțelor Publice este o excepție de fond, dirimantă și absolută ce poate fi ridicată atât de părți cât și de instanță din oficiu. Pentru a putea formula o acțiune în justiție împotriva unei persoane, legea procesuală civilă cere ca reclamantul să justifice atât propria calitate procesuală cât și calitatea procesuală pasivă a celor împotriva cărora îndreaptă cererea. Tribunalul a constatat că în cauza dedusă judecății, Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu se află în raporturi de muncă cu reclamanta și nu are atribuții în salarizarea acesteia. Pe cale de consecință, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministrului Finanțelor Publice și a respins cererea față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția prescripției, tribunalul a reținut că aceasta este o excepție de fond, dirimantă și absolută care, la momentul de față, în actuala redactare a Decretului nr. 167/ 1958 (art. 1 alin.3 coroborat cu art. 18) trebuie ridicată din oficiu de către instanță în măsura în care partea interesată nu o invocă.
În conformitate cu dispozițiile art. 283 din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că dreptul material la acțiune al reclamantei este prescris pentru întreaga perioadă anterioară datei de 19.03.2006. Pe cale de consecință, tribunalul a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru această perioadă și a respins ca prescrisă acordarea drepturilor solicitate pentru perioada 2000 - 19.03.2006.
Cu privire la fondul cauzei deduse judecății, tribunalul a constatat că acțiunea reclamantei este admisibilă în ceea ce privește acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul brut lunar, începând cu data de 19.03.2006, la zi și în continuare, sumele datorate urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
În conformitate cu prevederile Deciziei nr. 21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Această decizie este obligatorie pentru instanțele de judecată conform dispozițiilor art. 329.proc.civ.
Cu privire la sporul de ședință solicitat de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, tribunalul a constatat că acest drept a fost prevăzut de dispozițiile art. 19 alin.2 și art. 9 din Legea nr. 50/1996, dar a fost abrogat prin OG 83/2000 astfel încât, în perioada solicitată de reclamantă, nu există temei legal al acordării lui. În plus, reclamanta ca agent procedural, nu a beneficiat niciodată de spor de ședință, acesta fiind un drept care s-a acordat numai grefierilor de ședință și nu întreg personalului auxiliar din justiție.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică deoarece persoanele încadrate ca agent procedural, aprod sau conducător auto nu pot beneficia de sporul de 50% acordat doar magistraților și personalului auxiliar, nu și personalului conex care nu face parte din personalul auxiliar, drept salarial care nu este prevăzut în legea specială de salarizare pentru aceștia, respectiv OG nr. 8/2007.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză constată că recursul este nefondat.
Prin art. 3 alin.3 din Legea nr. 567/2004 s-a stabilit că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și Parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod, iar ulterior art. 1 din aceeași lege a fost modificat prin Legea nr. 17/2006, reglementare care a fost reiterată, la această categorie de personal adăugându-se și cea de șofer.
Așadar, categoria de personal din care face parte reclamanta în calitatea sa de agent procedural este asimilat personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parchete, care beneficiază de sporul de 50% solicitat prin acțiune, în mod de necontestat așa cum s-a stabilit și prin decizia în interesul legii pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 21 din 10 martie 2008.
În atare situație, în mod corect prima instanță a admis acțiunea sub acest aspect pronunțând o sentință legală și temeinică, astfel că nesubzistând cauze de nulitate ale acestei hotărâri din cele prevăzute de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefundat în baza art. 312 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI, cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr. 960/21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul ales la udecătoria Moreni, județul D și intimații pârâți TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Calea B, nr. 3, județul D, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina
- - - - - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Red.TL
Tehnored.
2 ex./29.07.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina
