Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1937/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1937
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239 sector 1, împotriva încheierii pronunțată la data de 14 octombrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții și cu domiciliul ales la Cabinet Avocat cu sediul în B,-,.114 A,.B,. 1,.61, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta pârâtă SC SA B și intimații reclamanți și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură la data de 22 octombrie 2009 o cerere din partea recurentei pârâte SC SA B prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, precum și o cerere din partea apărătorului intimaților reclamanți prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și concluzii cu privire la excepțiile de neconstituționalitate invocate de recurente.
Curtea, având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor bănești cuvenite potrivit prevederilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin încheierea de ședință din data de 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.222 și 282 din Legea 53/2003, a prevederilor art.73 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, precum și a art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 a sindicatelor, invocată de pârâta SC SA.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
A mai reținut instanța de fond că, excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau din oficiu și nu poate viza prevederi constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că potrivit dispozițiilor legale enunțate, există trei condiții pe care trebuie să le analizeze pentru a putea sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, condiții ce vizează împrejurarea ca actul normativ sau dispoziția din acesta cu privire la care s-a invocat excepția de neconstituționalitate să fie în vigoare, ca dispoziția respectivă să aibă legătură cu soluționarea cauzei și ca prevederile respective să nu fi fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
Tribunalul a constatat că, doar două din aceste condiții sunt îndeplinite în speța de față, respectiv dispozițiile art. 222 și 282 din Legea 53/2003, a prevederilor art.73 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, precum și a art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 a sindicatelor, care sunt în vigoare și nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
A apreciat tribunalul, că aceste dispoziții nu au legătură cu cauza de față, întrucât se referă la reprezentarea salariaților în conflictele de drepturi și la părțile conflictului de muncă, or în cauză, acțiunea nu este introdusă de sindicat în calitate de reprezentant al salariatului, sindicatul neavând calitate procesuală în cauză, astfel că articolele de lege ce fac obiectul excepției nu au relevanță în soluționarea cauzei.
Totodată, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, astfel cum a fost modificată, "dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.1, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale".
Cum în cauza de față nu sunt îndeplinite toate condițiile pentru sesizarea instanței constituționale, iar textele de lege ce se cer a fi supuse controlului de constituționalitate nu au legătură cu soluționarea cauzei, tribunalul a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs pârâta SC SA, în baza art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, învederând că instanța de fond a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale vizând prevederile art. 222 și 282 din Legea nr. 53/2003, art. 73 din Legea nr. 168/1999, precum și art. 28 alin.2 din Legea nr. 54/2003, deși contractele colective de muncă confirmau introducerea în salariul de bază a drepturilor salariale pretinse de reclamanți.
A precizat recurenta că dispozițiile legale atacate nu recunosc calitatea procesuală a sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi, făcând imposibilă introducerea acestora în cauză la inițiativa unității și limitând drepturile procesuale ale unității.
În recurs nu au fost formulate alte probatorii.
Legal citată intimata nu a formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate, întrucât astfel cum a reținut instanța de fond în mod corect, dispozițiile legale atacate nu au legătură cu cauza, referindu-se la reprezentarea salariaților în conflictele de drepturi.
În speță, acțiunea nu este introdusă de sindicat în calitate de reprezentant al salariatului și nici nu este încălcat principiul disponibilității părților, întrucât recurenta nu are calitatea de reclamantă, care să îi permită să invoce faptul că a dorit să stabilească cadrul procesual, prin chemarea sindicatului în calitate de pârât și că a fost împiedicată.
Pentru aceste considerente, deși dispozițiile legale atacate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară, potrivit disp.art. 29 alin.6 din Legea nr. 47/1992, excepția nu întrunește condițiile necesare pentru a fi înaintată Curții Constituționale și în mod corect a fost respinsă de instanța de fond printr-o încheiere motivată.
În consecință, în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă. Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din data de 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, V, ambii cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul în B,-,.114A,..1,.61, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 22 octombrie 2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
5 ex./17.11.2009
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-;
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Emis 3 comunicări/17.11.2009
Grefier
1. SC SA,
2. ,
3. V,
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
