Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1935/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1935
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de i, G, C, - toți prin reprezentant legal Cabinet a avocat cu sediul P,-, Bl.9,. B,.24, județul P, împotriva sentinței civile nr. 602 din data de 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC. SA B cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimata pârâtă SC SA reprezentată de avocat din Baroul d e Avocați P, lipsind recurenții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul nu este motivat în termen, este scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură din partea domnului avocat, apărătorul recurenților o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Avocat, pentru intimata-pârâtă, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru intimata pârâtă SC SA B, solicită a se constata nulitatea recursului formulat de, acesta nefiind motivat prin însăși cererea de recurs potrivit dispozițiilor legale.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, i, G, C, au chemat în judecată pe pârâta SC - SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta să le achite beneficiul reprezentând cota de participare la profit pentru anul 2004; pentru anul 2005 în cuantum de 2926,01 lei; pentru anul 2006 în cuantum de 6070,52 lei; pentru anul 2007 în cuantum de 6002,03 lei; la plata dobânzilor legale aferente (calculate conf.art.3 al.3 din.nr.9/2000) pentru fiecare sumă de bani neacordată; actualizarea prin indexare a sumelor datorate (prin aplicarea coeficientului de inflație) de la momentul nașterii dreptului până în momentul plății efective; precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, au arătat că sunt salariații pârâtei care avea obligația să le achite cota parte ce li se cuvenea din profitul societății, în perioada 2004-2007.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a lor, a prematurității, a prescripției dreptului la acțiune, în condițiile în care i nu au calitatea de parte la negocierile colective, negocieri care neavând loc, atestă inexistența cotei părți din profitul societății și că dreptul la acțiune este prescris în baza art.283 lit.e Codul.muncii, în termen de 6 luni, solicitându-se și respingerea acțiunii, atât timp cât societatea are capital majoritar privat, iar salariații nu au dreptul la profitul acestei societăți.
Prin sentința civilă nr.602 din 1.03.2009, Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale active, a prematurității acțiunii și a prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fond, a respins acțiunea ca neîntemeiată și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut referitor la cota de participare la profitul societății, că intr-adevăr, potrivit dispozițiilor art.139 din contractul colectiv de muncă pentru perioada dedusă judecății, la categoria alte venituri este prevăzut dreptul salariaților SA de a participa la profitul anual al societății, urmând ca modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere să fie stabilite prin negociere cu.
A apreciat instanța de fond că, cererea lor privind acordarea cotei de participare la profit este însă neîntemeiată întrucât în cuprinsul art.139 din CCM nu sunt prevăzute criteriile prin care drepturile salariaților să fie determinate sau determinabile, reglementând mai mult o vocație a salariaților care trebuie interpretată nu numai prin prisma dispozițiilor art.139 din CCM, dar și raportat la legislația care guvernează regimul juridic al profitului.
Astfel, după modificarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale prin Legea nr.161/2003 vocația salariaților de a primi o cotă parte din profitul net al unei societăți comerciale cu capital integral sau majoritar privat a fost înlăturată
întrucât se aducea atingere regimului juridic al proprietății private, astfel că singurul organ îndreptățit să dispună asupra profitului este AGA.
In consecință, anterior oricărei negocieri între patronat și sindicate, trebuie să existe o hotărâre a acționarilor prin care aceștia să determine o anumită cotă din profit ce urmează a fi cesionată salariaților și numai după emiterea unei astfel de hotărai se poate discuta despre aplicabilitatea art.139 din CCM.
Cum o astfel de hotărâre nu există, iar cuantumul sumelor care eventual ar trebui să fie acordate salariaților nu este determinat și nici nu poate fi determinat prin prisma prevederilor contractuale, tribunalul a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
În ceea ce privește solicitarea lor de a fi obligată pârâta la plata drepturilor bănești reprezentând cota de benzină cuvenită fiecăruia pentru perioada 2005-2007 actualizată, tribunalul a respins-o întrucât nu s-a prevăzut o asemenea actualizare în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate SA.
Disp.art.137-139 din CCM stipulează că pentru stimularea salariaților se constituie anual un fond de premiere de până la 10% asupra fondului de salarii plătit, constituire și repartizare ce se va face cu acordul, astfel încât acordarea acestor premii individuale, se va face de comun acord cu organizația sindicală corespondentă, iar cota de participare la profitul anual a salariaților, modalitatea concretă de acordare și condițiile de diferențiere, vor fi stabilite prin negociere cu.
A mai reținut instanța de fond că, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că i sunt salariații pârâtei îndeplinind funcții diferite, însă, în speță, nu există nicio dovadă la dosar care să ateste existența unui acord, a unei negocieri între sindicatul și societatea-pârâtă privind acordarea cotei de participare la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, condițiile de diferențiere, astfel încât neîndeplinirea acestor condiții determină imposibilitatea pârâtei de a fi obligată la plata drepturilor solicitate de privind această cotă de participare, mai ales că pârâta nu mai este o societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat, fiind privatizată.
Prin urmare, tribunalul, având în vedere aceste considerente și constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. art.137-139 din CCM la nivel de ramură, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
De asemenea, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active a lor, deoarece există identitate între persoana lor și titularii dreptului dedus judecății, în condițiile în care i, în calitate de foști salariați ai pârâtei, au dreptul să solicite în instanță și deci, calitate procesuală activă, pârâtei, să le achite toate drepturile salariale ce derivă din raporturile de muncă ce au existat între părți.
Totodată, tribunalul a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, constatând că în speță sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c Codul muncii în baza cărora prezenta acțiune este supusă termenului de prescripție de 3 ani care a început să curgă de la data scadenței drepturilor solicitate, respectiv ianuarie 2005, cu atât mai mult cu cât prezenta acțiune vizează un conflict de muncă.
Pe de altă parte, tribunalul a respins excepția prematurității acțiunii în condițiile în care nu există nicio dispoziție legală care să prevadă decăderea lor din dreptul de a pretinde anumite drepturi salariale în prezenta cauză.
Împotriva sentinței au declarat recurs i, fără însă a indica motivele acestuia.
În ședința publică din ziua dezbaterilor, avocatul intimatei-pârâte a invocat excepția nulității recursului prevăzută de art. 306 Cod procedură civilă.
Analizând excepția invocată, asupra căreia Curtea trebuie să se pronunțe mai întâi, conform art. 137 Cod procedură civilă, se constată că aceasta este întemeiată.
Astfel, potrivit art.306 alin.1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, respectiv 10 zile de la comunicarea hotărârii atacate, conform prevederilor art. 303 Cod procedură civilă.
În speță, recurenții- nu și-au îndeplinit obligația de a motiva recursul în termen legal, deși au primit comunicarea hotărârii la data de 29.04.2009 (fila 186 dosar fond).
Întrucât în cererea de recurs din 10.04.2009 se face precizarea că motivarea recursului se va efectua după comunicarea hotărârii care a avut loc la data de 29.04.2009, Curtea constată că recurenții nu au respectat cerințele disp.art.303 alin.2 Cod procedură civilă care stabilesc că termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii chiar dacă recursul s-a declarat mai înainte.
Or, notele scrise depuse la 19.06.2009 la dosar nu pot fi apreciate ca și cum ar împlini obligația de depunere a motivelor de recurs în termen legal, ele fiind depuse oricum cu mult după împlinirea termenului de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
În consecință, constatând că în cauză nu sunt incidente motive de nulitate de ordine publică pe care instanța de control judiciar să le pună în dezbaterea părților, urmează ca în baza textelor de lege anterior menționate, Curtea să constate nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de i, G, C, toți cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul P,-, Bl.9,. B,.24, județul P, împotriva sentinței civile nr. 602 din data de 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC. SA B, cu sediul in B, Calea nr. 239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 22 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./17.11.2009
dosar fond. - Tribunalul Prahova
judecători fond -;
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
