Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 194
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de către Sindicatul Finanțe Publice V și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V - în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentul - intimat Sindicatul Finanțe Publice V, lipsă fiind reprezentantul intimatei - recurente Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V - în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar concluzii scrise de către intimata - recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V - în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice.
Avocat pentru recurentul - intimat Sindicatul Finanțe Publice V depune la dosar răspuns la excepția tardivității recursului și chitanța nr.107 din 5.03.2009 în valoarea de 2500 lei reprezentând onorariu avocat.
Instanța acordă cuvântul părților pe excepția tardivității formulării recursului și pe cererea de recurs.
Avocat pentru recurentul - intimat Sindicatul Finanțe Publice V arată că din eroare hotărârea primei instanțe a fost comunicată pârâtei și nu sindicatului. Considerăm că trebuia să se fi predat numai un exemplar al hotărârii pârâtei și nu amândouă. În consecință comunicarea hotărârii s-a făcut părții adverse. Precizează că a făcut recurs în termenul legal de 10 zile și că cele două părți sunt entități distincte. A făcut dovada datei înregistrării hotărârii la sindicat. Pe fond solicită admiterea recursului declarat de ei și casarea hotărârii primei instanțe. Arată că instanța nu a luat în considerare că există o prevedere legală care acordă sporul pentru condiții vătămătoare de până la 10%. Mai precizează că din tabel rezultă că densitatea radiațiilor trebuie să fie de 0, iar în teren aceasta este de 10,28. Mai solicită respingerea recursului declarat de intimata - recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V - în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice. Cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise; curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată sub nr.2543/89/22.08.2008, reclamantul Sindicatul Finanțe Publice V, în numele celor 19 salariați indicați în anexa la acțiune, a chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Economiei și Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, solicitând ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, să se pronunțe o hotărâre prin care pârâții să fie obligați la plata sporului de 10% pentru condiții vătămătoare pentru anii 2007 și 2008 și în continuare, pe viitor, cu actualizarea sumelor reprezentând acest spor în raport de indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii, se arată că cei 19 salariați ai Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului V își desfășoară activitatea într-o clădire în care funcționează instalații de telecomunicații care generează electromagnetice de radiofrecvență și că aceștia sunt expuși la magnetice ce depășesc valoarea de referință acceptată legal, după cum rezultă din măsurătorile efectuată de Societatea Națională de.
În aceste condiții, conform prevederilor art.14 din nr.OG10/2007, respectiv nr.OG10/2008, acești salariați trebuiau să beneficieze de un spor de până la 10%, în condițiile stabilite printr-un act administrativ al angajatorului.
În dovedirea cererii, reclamantul depune la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vai nvocat excepțiile necompetenței materiale și lipsei calității sale procesuale pasive, iar în ceea ce privește fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii întrucât, în incinta clădirii expertizate, instalațiile de telecomunicații ale căror magnetice au fost măsurate nu aparțin Ministerului Finanțelor Publice și nici nu au fost amplasate cu acordul acestuia.
Prin cererea depusă la termenul de judecată din data de 25.09.2008, reclamantul a declarat că renunță la judecata acțiunii formulate în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Prin sentința civilă nr.1515/04.12.2008, Tribunalul Vasluia respins excepțiile necompetenței materiale a instanței și lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V și a respins acțiunea formulată de către reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Având în vedere faptul că obiectul dedus judecății vizează drepturi salariale ale personalului ce își desfășoară activitatea pe baza unor contracte individuale de muncă și nu în temeiul raporturilor de serviciu, s-a reținut ca fiind nefondată excepția necompetenței materiale a primei instanțe de a soluționa această cauză.
În ceea ce privește lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului V în cauză s-a reținut că aceasta este nefondată întrucât în cauză nu are relevanță stabilirea proprietarului instalațiilor emitente de electromagnetice, ci doar existența unor asemenea instalații și câmpul magnetic al acestora ce ar putea afecta în mod vătămător sănătatea personalului salariat.
Cât privește fondul cauzei, s-a reținut că prin buletinul de măsurători al radioelectric depus la dosar, s-a măsurat, în conformitate cu nr.HG1136/2006 valoarea densității de putere pentru unda plană, raportat la valorile de declanșare a acțiunii, însă conform disp.art.7 și 8 din nr.HG1136/2006, depășirea valorilor limită de expunerea și nu cele de declanșarea acțiunii sunt determinante pentru stabilirea condițiilor vătămătoare de lucru.
În cauză a fost evidențiată o depășire minimă a valorilor de declanșarea acțiunii, fapt ce obligă angajatorul la măsurători suplimentare.
Mai mult, s-a reținut că, în tabelul 1 al nr.HG1136/2006 pentru de frecvență evidențiată în buletinul de măsurători unitatea de măsură în funcție de care se calculează valoarea limită de expunerea este, definită în anexa la acest act normativ și nu densitatea de putere S, pentru care nu este reglementată valoarea limită de expunere.
Întrucât din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că au fost depășite limitele de expunere maxime reglementate de nr.HG1136/2006, prima instanță a reținut că în speță nu s-a probat întrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sporului pentru condiții vătămătoare de lucru.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs atât reclamantul Sindicatul Finanțe Publice V, cât și pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V critică sentința pronunțată de către prima instanță, întrucât în mod greșit aceasta a respins excepția calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice în cauză, întrucât acordarea drepturilor dobândite prin titluri executorii se face de către ordonatorul principal de credite al reclamanților, în baza unui proiect de lege de rectificare bugetară și nu de către Ministerul Finanțelor Publice.
Sindicatul Finanțe Publice V formulează în cauză următoarele motive de recurs:
În mod greșit prima instanță a respins acțiunea formulată de către sindicat, fără a lua în considerare dispozițiile art.14 alin.1 și 3 din nr.OG 10/2007 și nr.OG10/2008, art.18 din nr.HG1136/2006 și buletinul de măsurători al radioelectric, care a stabilit că expunerea la le electromagnetice depășește valoarea de referință din tabelul 1 al nr.HG1136/2006.
Recurentul a mai arătat faptul că prin dispozițiile art.42 alin.2 din Constituția României, sunt apărate și garantate drepturile salariaților la măsuri de protecție socială ce privesc securitatea și sănătatea lor, astfel încât salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicat erau îndreptățiți la acordarea sporului pentru condiții vătămătoare.
La termenul de judecată din data de 10.02.2009, Curtea invocă excepția tardivității recursului formulat de către Sindicatul Finanțe Publice
Curtea reține că recursul formulat de către Sindicatul Finanțe Publice V este tardiv introdus, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe fost comunicată acestuia la data de 23.12.2008, iar recursul fost declarat la data de 16.01.2009, după împlinirea termenului de 10 zile prevăzut de disp. art.80 din Legea nr.168/1999.
Recurentul susține că a primit hotărârea primei instanțe abia la data de 07.01.2009, formulând astfel în termenul legal cererea de recurs.
Se reține însă faptul că, astfel cum rezultă din acțiunea formulată și chiar din cererea de recurs, Sindicatul Finanțe Publice V și-a indicat sediul în V, strada - cel M nr.56, sediu la care a fost citat pe parcursul procesului, președintele sindicatului luând cunoștință de termenul acordat în cauză și prezentându-se în instanță la ședința de judecată din data de 04.12.2008.
La acest sediu i s-a comunicat astfel în mod legal și hotărârea pronunțată de către prima instanță, astfel cum rezultă din dovada de comunicare depusă la fila nr.58 dosar de fond, ce nu cuprinde nici o mențiune privind primirea comunicării de către sindicat la data de 07.01.2009.
Apărarea sindicatului recurent formulată prin răspunsul la excepția invocată de către instanța de control judiciar în sensul că în registrul de intrări al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului V figurează înregistrată de două ori sentința civilă nr.1515 a Tribunalului Vaslui, nu poate face dovada că aceasta ar fi fost comunicată sindicatului la data de 07.01.2009, întrucât aceste înregistrări efectuate sub nr.19794 și nr.19795 poartă aceeași dată, 23.12.2008.
Faptul că în V, strada - cel M nr.56 își are sediul și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, parte cu interese contrare în cauză, trebuia să fie de natură a spori preocuparea sindicatului recurent pentru asigurarea primirii actelor procedurale în cauză, eventual prin specificarea ca aceste acte să fie comunicate personal președintelui de sindicat.
Termenul prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999 este unul imperativ, iar neexercitarea recursului în acest termen atrage decăderea, în temeiul disp. art.103 alin.1 proc.civ.
În ceea ce privește recursul formulat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță în mod corect a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului V invocată în cauză doar în nume propriu și pentru motivele precizate în întâmpinările formulate.
Curtea reține că Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V nu a invocat înaintea primei instanțe excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, astfel încât nu pot fi reținute criticile formulate în recurs privind greșita soluționare de către prima instanță a unei asemenea excepții.
Practic, în cauză Ministerul Finanțelor Publice nu a fost chemat în judecată de către reclamant doar pentru alocarea fondurilor necesare plății sporului de 10%, ci chiar pentru a fi obligat, alături de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, la achitarea sumelor de bani cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare de muncă, iar aspectele privind lipsa calității procesuale pasive a acestui minister invocate prin cererea de recurs nu au fost invocate în cursul judecării cauzei în primă instanță.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc. civilă, urmează să se respingă ca fiind tardiv introdus recursul formulat de Sindicatul Finanțe Publice V și ca nefondat recursul formulat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, menținându-se sentința pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca fiind tardiv introdus recursul formulat de Sindicatul Finanțe Publice V, prin reprezentant și ca nefondat recursul formulat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1515/04.12.2008 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:,
2 ex.- 08.04.2009;
Jud. fond:- Tribunalul Vaslui: -;
- -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
