Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 242/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 242
Ședința publică de la 20 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 784 din 30 05 2008 Tribunalului Iași, intimată fiind NAȚIONALĂ ROMÂNĂ I, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta și avocat pentru intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Instanța pune în discuție excepția privind tardivitatea declarării recursului raportat la comunicarea sentinței instanței de fond.
Recurenta precizează că nu a primit sentința acasă după pronunțarea instanței de fond din 30 V 2008. așteptat să-i fie comunicată hotărârea iar când a văzut că nu primește acasă hotărârea a formulat cerere la Tribunal la data de 29 I 2009 pentru a i se comunica hotărârea, abia atunci a luat cunoștință de aceasta. Solicită să se respingă excepția invocată de instanță și admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat, pentru intimata Națională Română I solicită admiterea excepției și respingerea recursului.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepție.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă 784 din 30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu Națională Română
A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 704 lei reținută din salariile pe lunile ianuarie și februarie 2008.
A fost respins capătul de cerere privind plata salariului conform deciziei nr.70/2007 și a actului adițional nr.247/27.XI.2007 începând cu ianuarie 2008.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că:
Reclamanta este salariata Naționale Române - La concursul organizat în vederea ocupării postului de artist liric din data de 22.11.2007, salariata obținut media 9,50 și fost încadrată în funcția de artist liric
Prin decizia nr. 70 emisă de Națională Română s- dispus promovarea reclamantei începând cu data de 1.12.2007 și acordarea unui salariu de bază de 1924 lei.
Această decizie fost anulată prin decizia nr. 3 din 28.01.2008, prin care s- dispus acordarea unui salariu de 1547 lei și recuperarea sumelor acordate în plus în două tranșe, respectiv în lunile februarie și martie 2008.
Reclamanta nu făcut dovada contestării celor dispuse prin decizia nr. 3/28.01.2008.
La dosar fost depusă copie de pe actul adițional nr. 247/27.11.2007, înscris ce nu este semnat de către reclamantă și care prevede un salariu de bază de 1547 lei. Părțile au susținut că există un act adițional nr. 247/27.11.2007 la Contractul individual de muncă nr. 174/28.11.2002 care fost semnat de salariată și care prevedea un salariu maxim pentru gradul profesional ocupat prin concurs, dar nu au depus la dosar copie de pe acest înscris.
Având în vedere că decizia nr. 70/2007 fost anulată prin decizia nr. 3/28.01.2008 și că actul adițional nr. 247/27.11.2007 (fila 11) nu este semnat de salariată, instanța respins cererea reclamantei privind plata salariului conform acestora.
În ceea ce privește cererea de restituire sumelor reținute, instanța a reținut că este întemeiată.
Astfel, din înscrisurile depuse la fila 9 dosar, s- reținut că în lunile ianuarie și februarie 2008 din drepturile salariale ale reclamantei s- reținut suma de 704 lei (352 lei pe lună).
Aceste rețineri au fost dispuse de angajator prin decizia nr. 3/28.01.2008, ca fiind sume acordate în plus.
Potrivit dispozițiilor art. 164 Codul muncii, nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului neputând fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și fost constatată ca atare printr- hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Pentru considerentele arătate, instanța admis cererea și obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 704 lei reținută din salariile pe lunile ianuarie și februarie 2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pentru următoarele motive:
Angajatorul a modificat unilateral salariul aferent lunii ianuarie 2008 sub pretextul unei greșite evaluări efectuate la data susținerii concursului și în consecință, a unei greșite salarizări.
Astfel, a emis Decizia nr.3/28.01.2008 de anulare a Deciziei nr.70/29.11.2007 și de modificare a salariului de la 1924 lei la 1547 lei.
Această modificare a fost făcută în temeiul unei noi pretinse evaluări a postului, ulterioară concursului, evaluare despre care nu a fost informată în prealabil, care nu i s-a adus la cunoștință în termen legal, fiind astfel lipsită de posibilitatea de aoc ontesta.
Susține recurenta că această nouă evaluare nu este inclusă în cadrul reevaluărilor anuale care se fac în cadrul instituției pentru toate posturile, așa cum eronat a reținut instanța de fond, ci privește doar pe recurentă și ceilalți trei colegi care au susținut concursul pentru promovarea în gradul profesional IA.
Urmare a Deciziei nr.3/28.01.2008 angajatorul întocmește un nou act adițional, cu același număr ca și cel încheiat după susținerea concursului, act adițional nesemnat de recurentă.
În esență se susține că toate actele adoptate de pârâtă emise, emise după susținerea concursului sunt nelegale.
Instanța la termenul din 20 martie 2009 pus în discuție excepția tardivității declarării recursului.
Potrivit art.137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Raportat la aceste dispoziții procedurale instanța în analiza excepției invocate constată că recursul este tardiv.
Astfel potrivit art.80 din Legea 168/ termenul de recurs este de 10 zile și curge de la comunicarea hotărârii.
Verificând actele dosarului se constată că hotărârea tribunalului s-a comunicat recurentei la 21.07.2008, iar dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare întrunește condițiile prevăzute de art.100 Cod procedură civilă.
În aceste condiții, termenul de recurs a început să curgă de la 21.07.2008.
Reclamanta-recurentă a declarat recurs la 9.02.2009, cu depășirea substanțială a termenului de 10 zile de declarare a recursului, astfel încât potrivit art.103 Cod procedură civilă a intervenit decăderea reclamantei din dreptul de a declara recurs, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca tardiv.
Deoarece recursul a fost soluționat pe excepție, criticile formulate nu se mai impun a fi analizate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.784 din 30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
21.IV.2009.-
2 ex.-
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
