Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2594/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2019/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2594/
Ședința din ședința publică de la 22.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă GR. împotriva sentinței civile nr.29/02.10.2008 pronunțate de Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr-(4906/2008) în contradictoriu cu intimații-pârâți CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și expert CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea invocă, din oficiu, excepția prescripției dreptului la acțiune privind pretențiile recurentei-reclamante pentru perioada octombrie-noiembrie 2004 și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților-pârâți TRIBUNALUL IAȘI și Curtea de APEL IAȘI pentru capătul de cerere având ca obiect "pretenții pentru viitor" și reține cauza în pronunțare pe aceste excepții.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 29/02.10.2008 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Sociale a respins excepția lipsei calități procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor; a respins acțiunea față de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta -. în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în baza art. 27 pct. 3 din OG nr. 137/2000 CNCD are calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea a reținut că între acest pârât și reclamantă nu există raporturi de muncă și prin urmare nici raporturi procesuale pasive, astfel că a admis excepția și a fost respinsă acțiunea față de acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul pretenției Curtea, a reținut că salarizarea personalului din sistemul autorității judecătorești și stabilirea drepturilor de care beneficiază este reglementată prin legi speciale, având un regim de salarizare diferit de alte categorii de personal.
Reclamanta nu face parte din categoriile menționate de actele normative norme mai sus citate, nefiind îndreptățită să i se acorde sporul de confidențialitate fără a se constata existența unei discriminării față de celelalte categorii.
Mai mult, Curtea Constituțională ale cărei decizii sunt general obligatorii a reținut că beneficiul unor sporuri întemeiate pe discriminare nu constituie un drept constituțional fundamental și, în consecință, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum și să stabilească perioada și categoria de salariați cărora le acordă.
În acest sens este de Decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale pronunțată la data de 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 537/16.07.2008, obligatorie pentru instanțe, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 27/2000, pretinse a fi incidente în cauză, apreciindu-se că aceste dispoziții "sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitore la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii".
Or, un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norma juridică, de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituția României, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 429/2003, cât și prevederile art. 61 alin. 1, în conformitate cu care Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a țării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal reclamanta, criticând sentința pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 pr. civ.
Motivarea recursului se întemeiază, în esență pe argumentarea faptului că reclamanta se afla într-o situație vădită de discriminare, în sensul prevăzut de art. 2 alin. 1-3 și art. 6 din OUG nr. 137/2000.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate dar și a dispozițiilor art. 3041pr. civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 46/15.12.2008 pronunțată de ÎCCJ s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și, în interpretarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d) din legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportată la art. 9 din codul deontologic al acestora s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Cum această decizie este obligatorie pentru instanțe conform art. 329 alin. 3 pr. civ. și cum autoarea acțiunii a avut calitatea de magistrat, înseamnă că i se cuvine recunoașterea dreptului la plata sporului de risc și suprasolicitare și suprasolicitare solicitate, desigur corespunzător perioadei lucrate în cadrul instanțelor pârâte Curtea de APEL IAȘI și TRIBUNALUL IAȘI.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada octombrie-noiembrie 2004, Curtea reține dispozițiile art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958 (data introducerii acțiunii 18.12.2008).
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților TRIBUNALUL IAȘI și Curtea de APEL IAȘI pentru capătul de cerere având drept obiect plata drepturilor pentru viitor, Curtea reține că între acești pârâți și reclamantă nu există raporturi de muncă, în prezent reclamanta fiind judecător la ÎCCJ.
Pentru motivele arătate, în baza art. 312 alin. 1 pr. civ. recursul va fi admis și sentința va fi modificată în parte, în sensul arătat, celelalte dispoziții fiind menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă GR. împotriva sentinței civile nr.29/02.10.2008 pronunțate de Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr-(4906/2008) în contradictoriu cu intimații-pârâți CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și expert CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite acțiunea în parte.
Obligă pârâți TRIBUNALUL IAȘI și Curtea de APEL IAȘI la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut pe perioada decembrie 2004 -01.04.2006, actualizate cu indicele de inflație de la scadență până la plata efectivă a sumelor datorate.
Admite excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune pentru pretențiile reclamantei aferente perioadei octombrie-noiembrie 2004 și respinge aceste pretenții ca prescrise.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților TRIBUNALUL IAȘI și Curtea de APEL IAȘI pe cererea privind pretențiile reclamantei pentru viitor și respinge în consecință aceste pretenții.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-12.05.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Amelia Farmathy
