Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 306/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 306/

Ședința publică de la 09 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu

Grefier șef sectie -

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin împotriva sentinței civile nr.1049/2.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, precum și a intimatei reclamante.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.

Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele recursurilor, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursurilor de față:

Constată că prin sentința civilă nr.1049/2.11.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov, s-a espins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Curtea de Apel Brașov, invocată de aceasta prin întâmpinare.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de mandatara acestuia,

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească în solidar reclamantei, cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 03.10.2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească în solidar reclamantei sumele reprezentând actualizarea sporului menționat anterior, cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.

A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile de bani necesare achitării drepturilor bănești actualizate, menționate anterior.

A fost obligată pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.

S-au respins restul pretențiilor reclamantei.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâții:Ministerul Justiției; Curtea de Apel Brașov; Tribunalul Brașov; Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând:

1. Obligarea pârâților 1-3 să-i calculeze și să-i plătească drepturile salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază lunară,începând din data de 03.10.2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor;

2. Obligarea pârâților 1-3 să-i acorde și suma reprezentând actualizarea sumelor stabilite potrivit punctelor anterioare cu indicele de inflație și dobânda legală;

3. Obligarea pârâtei 2 la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă;

4. Obligarea pârâtului 4 să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Brașov pentru perioada cuprinsă între 3.10.2004-01.07.2005, a fost examinată avându-se în vedere faptul că începând cu data de 01.07.2005 pârâta are calitatea de ordonator secundar de credite,prin urmare poate să stea în judecată în calitate de pârât. Reclamanta are calitatea de judecător la Tribunalul Brașov care situat în raza de competență a Curții de Apel Brașov, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei va fi respinsă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare a fost respinsă deoarece rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, conform Legii nr.5oo/2002 și HG nr.208/2005. De asemenea, calitatea procesuală a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice se justifică și prin dispozițiile art.1 din OUG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executării,se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.

In aceste condiții, chiar dacă pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are raporturi de muncă cu reclamanta,are obligații legale de a asigura sumele necesare funcționării instituțiilor statului de drept,astfel că va respinge excepția.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamanta are calitatea de judecător la Tribunalul Brașov, stare de fapt necontestată de părți, funcționând in aceasta calitate încă din octombrie 2004, data de la care solicită acordarea drepturilor salariale.

Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".

Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.

Măsura eliminării sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justifică, întrucât limitarea drepturilor nu era "necesară într-o societate democratică, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau bunele moravuri ".

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța a apreciat ca acțiunea reclamantei este pe deplin justificata, fiind admisa insa numai in parte.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor B prin DGFP B și Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de Apel Brașov, sentința este criticată pentru faptul că nu a fost soluționată în mod corect excepția lipsei calității procesual pasive a acestei recurente pentru perioada în care Curtea de Apel nu avea calitate de ordonator de credite și implicit căderea de a solicita și aloca drepturi de natura celor ce fac obiectul pretențiilor reclamantei. Se mai arată că reclamanta nu este angajata Curții de Apel Brașov, aceasta desfășurând-și activitatea în cadrul Tribunalului Brașov, iar obligația de a plăti sumele de bani solicitate, revine acestuia.

O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.

Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.

În speță nu sunt incidente nici disp. art. 1 ale Protocolului adițional 1 al CEDO, pentru că la alin.2 se stipulează că "prevederile precedente nu aduc atingere drepturilor statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor pentru interesul general".

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanta.

O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului, pentru perioadele în care reclamanta nu a avut calitatea de magistrați la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov.

O altă greșeală a instanței de fond este aceea că a admis acțiunea reclamantei și pentru pretențiile aferente perioadelor când reclamanții s-au aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului, concediu de studii, contractul de muncă fiind suspendat.

În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50% a fost abrogat expres. Cât privește plata sumelor solicitate cu aplicarea indicelui inflației, Tribunalul consideră că în speță nu se poate acorda decât dobânda legală, în condițiile art.1088 Cod civil. Este contestată implicit acordarea cumulată a dobânzii legale și a reactualizărilor pentru același debit

Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.

Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.

În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.

Se mai arată în continuarea motivelor de recurs faptul că art 1 din Protocolul 1 adițional la CEDO, nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun, ci se aplică numai în privința bunurilor actuale ale reclamantei, care nu se pot plânge de o atingere de dreptul său de proprietate, câtă vreme nu demonstrează existența lui. Acest protocol nu vine să suplinească sau să recunoască un drept pe care legislația internă nu îl prevede. Acordând acest spor instanța și-a depășit atribuțiile.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurenta Curtea de Apel Brașov, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale și un tribunal specializat, printre care și Tribunalul Brașov unde își desfășoară activitatea reclamanta ca judecător. În calitate de angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă. Prim urmare critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a Curții de Apel Brașov, pentru perioada în care nu a fost ordonator de credite, nu poate fi primită.

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, motivată pe faptul că reclamanta nu a desfășurat activitate de magistrat la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov anumite perioade de timp, trebuie subliniat faptul că recurenta avea obligația să precizeze și să dovedească în același timp, perioadele exacte, în care a avut sau nu, raporturi de muncă, reclamanta cu alte judecătorii din țară. Verificând sentința de fond se constată că prima instanță a avut în vedere doar perioada în care reclamanta a fost încadrată ca judecător la Tribunalul Brașov, pretențiile fiind corect admise.

Cu privire la respingerea pretențiilor reclamantei pentru perioadele cât aceasta s-a aflat în concediu de creșterea și îngrijirea copilului, instanța de recurs constată criticile recurentului Tribunalul Brașov fondate. Instanța de fond nu a analizat probatoriul administrat. Deși au fost depuse copii de pe carnetul de muncă al reclamantei, nu s-a verificat forța probantă a acestui înscris care atesta perioada în care reclamanta a fost în concediu pentru îngrijirea copilului pe perioada pentru care a ridicat pretențiile deduse judecății. Curtea nu poate ignora acest motiv de recurs. Chiar dacă nu este individualizată perioada în care a operat o cauză de suspendare a contractului de muncă în baza art.51 lit.a Codul muncii, fiind sesizată instanța de control cu această critică, în baza art.3041Cod procedură civilă analizând mențiunile din cartea de muncă a reclamantei constată că este fondat în parte recursul Tribunalului Brașov drept pentru care în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va admite și va modifica în parte sentința conform celor din dispozitivul prezentei. În temeiul art.48 Cod procedură civilă această critică de recurs profită și celorlalți pârâți conform normelor juridice ce reglementează coparticiparea procesuală, drept pentru care vor fi admite în parte și recursurile celorlalți recurenți pârâți aflați în raport juridic obligațional față de reclamantă pentru care a operat o suspendare a raportului de muncă.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.

În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.

Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.04.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.

Criticile recurentului Tribunalul Brașov cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.

Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite în parte recursurile formulate de recurenții pârâți Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, MEF prin DGFP B, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile 1049/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că:

Respinge pretențiile reclamantei formulate în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției, MEF prin DGFP B având ca obiect plata sporului de 50% pentru perioada cât aceasta s-a aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului.

restul dispozițiilor sentinței cu privire la soluționarea excepțiilor de procedură, la obligarea pârâților la plata sporului de 50% pe perioada 3.10.2004-9.04.2008 cu excepția perioadei în care reclamanta s-a aflat în concediu de creștere și îngrijire copil, la acordarea dobânzii legale și reactualizări pentru debitul principal, menționarea în carnetul de muncă a drepturilor acordate în favoarea reclamantei, respingerea restului pretențiilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 09 Aprilie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

-

Red: AP/18.04.2008

Dact: MD/24.04.2008 - 3 ex.

Jud.fond:/

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 306/2008. Curtea de Apel Brasov