Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 5203/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVIL ȘI PT. CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5203
Ședința public de la 02 Octombrie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
Judector: - -
Judector: - -
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertților și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția General a Finanțelor Publice D împotriva sentinței civile nr. 4011/06.06.2008, pronunțat de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamant -, precum și cu intimații-pârâți Tribunalul Dolj, Tribunalul Mure ș, Curtea de APEL CRAIOVA și Curtea de Apel Târgu Mure ș, având ca obiect drepturi bnești.
La apelul nominal fcut în ședinț public lipsesc prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț care învedereaz c recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, iar recurenții solicit și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere c se cere judecarea în lipsa prților, constat pricina în stare de judecat și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de faț:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 4011 din 06 iunie 2008, respins excepția lipsei calitții procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor.
A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada septembrie 2004 - 16.03.2008.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Tg. M, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Mure ș, Tribunalul Doljs plteasc s plteasc reclamantei -, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic în cuantum de 50% din indemnizația brut lunar pentru perioada 17.03.2004 - iunie 2008 și în continuare.
A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce sumele necesare achitrii acestor drepturi.
A disjuns cererea formulat de .
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut c reclamanta deține funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judec toriei Segarcea, iar potrivit art. 47 din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut de încadrare".
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cum OG nr.83/2000 reprezint o ordonanț ordinar, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organic, se constat c au fost înclcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la acea dat.
Conform prevederilor art.114 alin 1 din Constituția României, în forma anterioar republicrii acesteia, Parlamentul poate adopta o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art.72 alin.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organic, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judectorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de munc, sindicatele și protecția social(lit.i)
În domeniul raporturilor de munc, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel c problema salarizrii personalului din organele autoritții judectorești, printre care și judectorii, trebuia reglementat numai prin lege organic, nu printr-o lege ordinar, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgenț, prin înclcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevzut de legea nr.24/2000.
Art.4 din Lg.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, prevede c "actele normative se elaboreaz în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea public competent s le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competenț privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție".
Și prin raportare la dispoz. Legii 24/2000 se constat c prin OG nr.83/2000 s-au înclcat prevederile art.114 alin.1 și art.72 alin.3 din Constituția României, prin ordonanț neputându-se reglementa salarizarea personalului din organele autoritții judectorești, problem ce se putea stabili numai prin lege organic.
Conform art.41 alin.2 din Constituție, "salariații au dreptul la msuri de protecție social".
Acestea privesc securitatea și sntatea salariaților, regimul de munc al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țar, repausul sptmânal, concediul de odihn pltit, precum și alte situații specifice stabilite prin lege".
Art.53 din Constituție prevede c "exercițiul unor drepturi sau al unor libertți poate fi restrâns numai prin lege și numai dac se impune, dup caz: aprarea securitții naționale, a ordinii, a sntții ori a moralei publice, a drepturilor și libertților cetțenilor; desfșurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitți naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav." "Restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democratic. Msura trebuie s fie proporțional cu situația care a determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și fr a aduce o atingere existenței dreptului sau a libertții."
Prevederile OG 83/2000 încalc dispozițiile constituționale menționate mai sus, ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția European a drepturilor omului și a libertților fundamentale, deoarece msura adoptat prin ordonanț nu este proporțional cu situația care a determinat-o, aducând atingere înseși existenței dreptului.
Acest spor reprezint un bun în înțelesul convenției, având o valoare economic, iar reclamanții nu pot fi lipsiți de proprietatea unui bun decât în condițiile prevzute de Convenție. Or, aceste condiții nu sunt îndeplinite, nejustificându-se eliminarea sporului.
La data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Lg.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfșoar activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihic, existente în aceeași form și astzi.
De altfel, dispozițiile art.155, 165,236, 239 și 241 pct.1 lit. d din Codul muncii prevd obligativitatea acordrii sporurilor.
Situația este similar celei privind sporul de vechime în munc, unde Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. XXXVI/07.05.2007, a admis recursul în interesul legii, stabilind c dispoz.art.33 alin.1 din Lg.50/1996, în raport cu prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpreteaz în sensul c "judectorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judector financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporuri pentru vechime în munc, în cuantumul prevzut de lege".
rin decizia nr. 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii declarat în interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat și s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobat prin Legea nr. 334/2001. Instanța respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada sept.2004 - 16.03.2008.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Târgu Mure ș, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Mure ș, Tribunalul Doljs plteasc reclamantei sporul pentru stres și suprasolicitare neuropsihic în procent de 50%din indemnizația brut lunar pentru perioada 17.03.2004 - iunie 2008, și în continuare.
A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce formele necesare achitrii acestor drepturi. A disjuns cererea formulat de și fixat termen pentru judecarea cauzei la data de 4 iulie 2008.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și DGFP pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca netemeinic și nelegal.
Primul motiv de recurs invocat de Ministerul Justiției este acela c i s-a înclcat dreptul la aprare, întrucât i s-a comunicat o alt cerere de chemare în judecat decât cea care face obiectul cauzei nr-. A mai artat c instanța a acordat mai mult decât s-a cerut și c nici din considerente și nici din dispozitiv nu rezult cu claritate perioada pentru care instanța a admis excepția prescripției și cea pentru care acțiunea a fost admis, hotrârea cuprinzând dispoziții contradictorii, solicitându-se casarea cu trimitere spre rejudecare pentru motivele prev. de art. 304 oct. 5, 6 și 9. pr. Civ.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP Dai nvocat excepția lipsei calitții procesuale pasive, determinat de lipsa raporturilor de munc cu acest personal, astfel c nu poate plti drepturi salariale pentru acesta și potrivit legii are alte atribuții, astfel c solicit admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual. Pe fond, a artat c drepturile salariale solicitate nu mai sunt prevzute de lege.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrrilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauz, Curtea constat c recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP D este fondat.
Potrivit art. 2 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, instituie o obligație în sarcina ordonatorilor principali de credite în sensul c au obligația s dispun toate msurile ce se impun, inclusiv virri de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plții sumelor stabilite prin titluri executorii.
În speț, calitatea de ordonator principal de credite o are pârâtul Ministerul Justiției, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții în elaborarea bugetului de stat și în rectificarea acestuia dar pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în conformitate cu art. 34 din Legea nr. 500/2002, care prevede c, ordonatorii principali de credite au obligația ca pân la data de 15 iulie a fiecrui an s depun la Ministerul Economiei și Finanțelor propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, și estimrile pentru urmtorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, însoțite de documentații și fundamentri detaliate.
Într-adevr, art. 19 alin. 1, li. A din Legea 500/2002 prevede c, în domeniul finanțelor publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar respectiv pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție dar în lipsa unei propuneri de introducere în buget din partea ordonatorului principal de credite, nu se poate prezuma culpa viitoare a Ministerului Finanțelor cu privire la virarea acestor sume.
Așa fiind, vzând și disp. art. 312. pr. civ. Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul c va respinge acțiunea faț de pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Justiției, se constat c acesta este fondat, dar numai în parte, în ceea ce privește data de la care trebuie acordat acest spor, pentru urmtoarele considerente:
Cu privire la primul motiv de recurs, se constat c acesta este nefondat, pe citativul aflat la fila 15 dosar fond fiind fcut mențiunea c pârâtul a fost citat cu copie acțiune.
Prin Decizia nr. 21/2008 pronunțat în recursul în interesul legii, ICCJ a statuat c judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Dezlegarea astfel dat problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedur civil, pentru instanț.
Având în vedere data introducerii acțiunii, 17.03.2008, precum și disp. art. 283. muncii, care stabilesc în aceast materie un termen de prescripție de 3 ani de la data la care drepturile erau datorate, se constat c se impune respingerea ca prescris a acțiunii pentru perioada septembrie 2004 - 17.03.2005.
Având în vedere decizia pronunțat de ICCJ în recursul în interesul legii, artat mai sus, va fi admis recursul pârâtului Ministerul Justiției, va fi modificat sentința în parte și va fi obligat pârâtul la plata ctre reclamant a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic începând cu data de 17.03.2005 la zi și în continuare.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 4011/06.06.2008, pronunțat de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamant -, precum și cu intimații-pârâți Tribunalul Dolj, Tribunalul Mure ș, Curtea de APEL CRAIOVA și Curtea de Apel Târgu Mure ș, având ca obiect drepturi bnești.
Modific sentința, în sensul c respinge acțiunea faț de acest pârât.
Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva aceleiași sentințe.
Modific sentința, în parte, în sensul c respinge ca prescris acțiunea pentru perioada septembrie 2004 - 17.03.2005.
Oblig pârâtul la plata ctre reclamant a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic începând cu data de 17.03.2005 la zi și în continuare.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi, 02 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Marin Covei - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/22.10.2009.
fond:
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Sorina Petria
