Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 705/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.705/
Ședința publică din 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Savin
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, - 3,. 4, etaj 2,. 36, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 203/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, G, CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A APĂRĂRII ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI, cauza având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22 iunie 2009 care au fost consemnate în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 25 iunie 2009, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 203/04.02.2003 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL GALAȚI sub nr. 1114/44/06.10.2008 reclamantul a solicitat, printre altele, în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, obligarea pârâților să întocmească și să înainteze la Casa Județeană de Pensii o adeverință pentru recalcularea pensiei de serviciu, în care să se ia în considerare sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 06.12.2005, plată pe care o solicită cu titlu de drepturi de pensie neacordată și să fie obligat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI să întocmească și să înainteze la Casa Județeană de Pensii o adeverință pentru recalcularea pensiei de serviciu, în care să se ia în considerare sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data prezentei acțiuni.
Prin sentința civilă nr. 38/03.11.2008 Curtea de APEL GALAȚIa declinat soluționarea acestor capete de cerere în favoarea Tribunalului Galați.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 31.12.2008.
În motivare, a arătat că a fost încadrat la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI până la data de 15.05.1998 când a fost eliberat din funcție, la cerere, prin Decretul Președințial nr. 258/07.07.1998.
Până la acea dată salariul său brut includea și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, așa cum rezultă din copia cărții de muncă depusă la dosar.
De asemenea, și până la apariția nr.OG 83/2000, un procuror care a ocupat o funcție similară cu cea deținută de reclamant până la data plecării din magistratură, a beneficiat de sporul de 50 %.
Conform legii a beneficiat de pensia de serviciu din momentul în care a împlinit vârsta de pensionare, emițându-se Decizia de pensionare nr. -/06.12.2005.
Această decizie de pensionare a avut la bază adeverința eliberată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI în care s-a luat în calcul salariul brut pe ultimele 12 luni, fără sporul de 50 %, motivându-se că în momentul pensionării acest spor fusese abrogat prin nr.OG 83/2000.
Din momentul pensionării și până în prezent a primit o pensie de serviciu calculată pe baza adeverinței trimise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI Casei de Pensii a județului G, adeverință în care nu s-a luat în calcul și sporul de 50 % care face obiectul acestei acțiuni.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008 - Secțiile unite, a stabilit că judecătorii și procurorii au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Referitor la momentul din care se aplică decizia obligatorie a - Secțiile unite, în decizia menționată Înalta Curtea precizat că efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și, respectiv, a art. 23 ind. 1 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, se produc și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
Adoptarea unei interpretări în sensul că recursul în interesul legii ar produce efecte numai pentru viitor, ar cauza situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socioprofesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și a art. 21 ind. 1 din Legea nr. 56/1996, în condițiile în care sporul în discuție a fost acordat de legiuitor și aplicat la momentul respectiv, și ale persoanelor care au fost lipsite de acest spor după apariția nr.OG 83/2000.
În același sens discriminarea s-ar afla și între persoanele care au ieșit la pensie până la data apariției nr.OG 83/2000, care aveau împlinită vârsta de pensionare și care au beneficiat de sporul de 50 % la calcularea pensiei de serviciu și persoanele care au ieșit din magistratură înainte de apariția nr.OG 83/2000, când au beneficiat de sporul de 50 %, dar la data împlinirii vârstei de pensionare, în cazul său 06.12.2005, la baza de calcul a pensiei nu s-a mai luat în considerare și sporul de 50 % din cauza apariției nr.OG 83/2000.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este pensionar și beneficiar al unei pensii de serviciu conform deciziei -/16.02.2005.
Potrivit art. 81 din Legea nr. 303/2004, privind statutul magistraților:
(1) Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
(3) De pensia de serviciu beneficiază și magistrații cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală;
(4) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) numai în funcția de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în funcție în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.
Deci, la stabilirea pensiei, s-au avut în vedere drepturile salariale pe care le are un magistrat în funcție în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului, incluzându-se, pe lângă indemnizație și sporurile de care beneficia un procuror în activitate. La acea dată, procurorii nu beneficiau de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, acesta fiind abrogat prin nr.OG 83/2003. Deci, adeverințele au fost corect emise de Parchet.
Ulterior, s-a efectuat actualizarea pensiei de serviciu, în baza art. 85 al. 2 din Legea nr. 303/2004, în sensul că:
(2) de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate.
De această dată, baza de calcul a constituit-o media veniturilor pe ultimele 12 luni. Nici de această dată nu s-a inclus sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru că nici un procuror în activitate nu îl primea.
Prin urmare, adeverințele eliberate de angajator au fost corecte cuprinzând doar veniturile realizate de procurorii în activitate, nu se putea emite o adeverință pentru un spor pe care nici un procuror nu îl primea. De aceea, solicitarea reclamantului ca pârâții să fie obligați la eliberarea unei adeverințe pentru recalcularea pensiei începând din 2005 cu sporul de 50% este nelegală.
Este adevărat că prin decizia 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că judecătorii și procurorii au dreptul la acest spor și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, dar această decizie nu a produs nici o consecință imediată asupra veniturilor realizate de magistrații în activitate. Au fost promovate acțiuni în instanță prin care s-a solicitat obligarea instanțelor/parchetelor la plata diferențelor salariale constând în sporul de 50%. Numai în condițiile în care s-a solicitat, instanțele au constatat că drepturile salariale ale fiecărui magistrat în parte au fost calculate eronat, fără acordarea sporului de risc și suprasolicitare. Decizia în interesul legii nu are valoare de act normativ care să producă direct, o modificare a drepturilor salariale cuvenite magistraților, ci poate fi folosită numai în cadrul acțiunilor în instanță.
Or, adeverințele se eliberează numai pe baza evidențelor din contabilitate cu privire la veniturile realizate de fiecare magistrat.
În consecință, câtă vreme, la data sesizării instanței și la data pronunțării, sporul de 50% nu face parte din drepturile salariale ale magistraților în activitate, nu poate fi obligat Parchetul să elibereze o adeverință care să prevadă acest spor. El nu se încasează lunar de un procuror în activitate pentru a putea fi trecut în adeverință.
Față de considerentele arătate, prima instanță a constatat că nu există nici o culpă a angajatorului și că adeverințele sunt corect emise, neexistând nici un temei pentru obligarea pârâților la plata unor drepturi reprezentând diferența de pensie calculată cu și fără sporul de 50%.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul considerând-o neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În baza de calcul avută în vedere la stabilirea fișei sale de serviciu nu s-a avut în vedere și sporul de 50% pe care l-a avut și i s-a plătit până la data eliberării din funcție.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit ca abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost neconstituțională și ca urmare, norma abrogată nelegal a fost tot timpul aplicabilă, ca și când norma de abrogare nu ar fi intervenit, reglementarea privind acordarea sporului de 50% a produs și produce în continuare efecte juridice.
Rezultă că la data de 05.12.2005 când i-a fost emisă decizia de pensionare erau în vigoare prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996, sporul de 50% trebuind să fie inclus și în baza de calcul a pensiei sale.
A solicitat ca decizia emisă să se aplice și în situația sa de procuror-magistrat pensionar, astfel încât în baza de calcul a pensiei de serviciu să fie inclus și sporul de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, stabilindu-se ca un magistrat cu funcția similară să primească o indemnizație care să cuprindă și acest spor.
Astfel nici un magistrat pensionat în condițiile art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 nu ar putea beneficia de efectele deciziei în interesul legii, ceea ce ar echivala cu încălcarea drepturilor privind liberul acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Legea a prevăzut pentru calculul drepturilor de pensie ca acesta să se facă pe baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în funcție, în condiții identice de vechime și același nivel al instanței sau parchetului.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimatul pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea recursului ca nefondat, față de abrogarea textului de lege vizând acordarea sporului judecătorilor și procurorilor și schimbarea acestei situații prin decizia pronunțată în interesul legii, nu poate fi imputat autorității publice angajatoare că a aplicat legislația în vigoare neavând nici o culpă,și nu poate fi obligat să elibereze adeverințe de felul celor solicitate și de reclamant.
A depus la dosar și concluzii scrise invocând decizia din data de 27 mai 2009 Curții Constituționale privind conflictul juridic dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Guvernul și Parlamentul României, pe de altă parte.
Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041Cod pr. civilă, curtea îl apreciază ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Pretențiile recurentului-reclamant vizează potrivit precizărilor aduse în fața primei instanțe obligarea pârâților la includerea în drepturile salariale luate în calcul la indemnizația de încadrare brută și a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut precum și întocmirea adeverinței corespunzătoare în vederea calculării pensiei de serviciu cu luarea în considerare a acestui spor începând cu data de 06.12.2005 și pentru viitor.
De menționat faptul că recurentul-intimat a îndeplinit funcția de procuror șef secție în cadrul intimatului-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI până la data de 15.05.1998, fiind eliberat din funcție în baza Decretului nr. 258/07.07.1998 al Președintelui României.
Începând cu data de 03.11.2005 a devenit beneficiarul unei pensii de serviciu în baza Deciziei nr. 1/-/06.12.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii
Potrivit dispozițiile art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 modificată prin adoptarea nr.OUG 100/2007 aprobată de Legea nr. 97/2008, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.
Anterior acestei modificări legislative, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate (art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004).
Rezultă că în mod legal prima instanță a reținut ca fiind nefondate pretențiile reclamantului de obligare a pârâților la eliberarea unor adeverințe începând cu data de 06.12.2005, cu luarea în calcul a altor venituri, respectiv a unor sporuri care nu au fost prevăzute în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
În referire strictă la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, este adevărat că prin decizia nr. 21/04.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile unite dată în materia recursului în interesul legii, s-a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un asemenea spor și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Trebuie avut în vedere faptul că decizia a fost pronunțată în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 cu ocazia exercitării recursului în interesul legii, datorată chestiunilor de drept care au fost soluționate în mod diferit de instanțele judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, soluția se pronunță numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătorești executate și nici cu privire la situația părților din acele procese.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Rezultă că rațiunea recursului în interesul legii o reprezintă necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, având un efect unitar asupra problemelor de drept substanțial sau procedural care au primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești.
Pretențiile recurentului-reclamant vizând calculul pensiei de serviciu pe temeiul unei asemenea decizii nu pot fi primite întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, rolul recursului în interesul legii este acela de a asigura unificarea jurisprudenței diferite a instanțelor judecătorești și nu de a institui norma de drept privind raporturile juridice dintre părți.
Prin decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale, cu ocazia exercitării controlului de constituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, s-a stabilit că revine Parlamentului și, prin delegare legislativă în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernului, competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.
Față de cele de mai sus, în realizarea prerogativelor vizând liberul acces la justiție cât și dreptul la un proces echitabil, instanțele judecătorești nu au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin. 1 din Constituția României, adică de a soluționa, apreciind legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Pentru considerentele astfel arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 203/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, - 3,. 4, etaj 2,. 36, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 203/04.02.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 25 iunie 2009.
pt. judecător pt. judecător judecător,
- -, - -, - -
cf. art. 261 al. 2. cf. art. 261 al. 2.
Președinte Președinte
Judecător Dr. Judecător Dr.
pt. grefier
,
cf. art. 261 al. 2.
Prim grefier
: - -/22.07.2009
: 2 ex.//04.08.2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
