Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 729/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 729/2009
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - judecător
- - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr.232/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA consilier juridic, lipsă fiind restul părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar concluzii scrise din partea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara
Instanța constată că dintr-o eroare în referatul întocmit la data de 27 aprilie 2009 de serviciul arhivă al Curții de APEL ALBA IULIAa propus fixarea termenului de judecată în vederea constatării perimării, întrucât potrivit Încheierii de ședință din 9 aprilie 2009 prezenta cauză a fost suspendată potrivit dispozițiilor art.244 al.1pct.1 cod procedură civilă până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei pronunțate de ICCJ în privința sporului de confidențialitate solicitat de reclamanți.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul pârâtului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA pune concluzii de respingerea recursului.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr- reclamanții, și au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 01.07.2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, inclusive pentru viitor, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a mai solicitat și obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În motivare s-a arătat că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 care prevede acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Se ajunge la concluzia că în mod paradoxal magistrații care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective, beneficiază.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 Legea nr.182/2002, Hotărârea nr.585/2002, art.13 din OG 57/2000, art.3 din OG 19/2006, art.15 din OG 64/2006, art.13 din OG 10/2007, art.5 din OG 6/2007, art.13 din OUG 123/2003 și Legea nr.303/2004.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin întâmpinare invocă excepția necompetenței materiale a instanței, motivat de faptul că potrivit art.36 alin.2 din OUG nr.27/2006 competența soluționării cererii revine Curții de Apel București, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul în care se va admite prezenta cerere, acesta să fie obligat la virarea fondurilor necesare, invocându-se în drept prev. art. 60-63 Cod procedură civilă.
S-a depus întâmpinare și de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând-o prin aceea că între Ministerul Justiției și acest pârât nu există raporturi obligaționale de garanție sau despăgubiri iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.232/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, acțiunea a fost respinsă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Pe fond, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de procurori în cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara.
Aceștia au solicitat acordarea sporului de 15% pentru confidențialitate în baza art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006 care privește creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.
În versiunea inițială, art.3 al.1 din OG 19/2006 prevedea că pentru păstrarea confidențialității, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din beneficiază de acel spor de 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
După intrarea în vigoare a legii 444/2006 acest articol s-a completat cu faptul că acel procent se acordă cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
Reclamanții nu au calitatea de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajați ai instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, fiind angajați ai Ministerului Justiției, instituție ce face parte din autoritatea judecătorească.
Mai mult, întrucât atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autorității judecătorești au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale, se poate conchide că nu există o situație comparabilă intre categorii profesionale distincte:magistrați, funcționari publici, personal auxiliar de specialitate, demnitari,etc.
Pentru aceste considerente, acțiunea reclamanților a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea de motive arată că, în exercitarea serviciului, operează cu același tip de informații neaccesibile publicului larg cu care operează și alți salariați bugetari care primesc sporul în discuție. Fiecare procuror este obligat să respecte regulile investigării, stocării, manipulării și clasificării informațiilor clasificate, sens în care deține un certificat de securitate (ORNISS) care instituie obligațiile de confidențialitate punctuale.
În sarcina procurorilor, ca și în sarcina polițiștilor și militarilor, s-a instituit o obligație de confidențialitate dar nu și contraprestație salarială corespondentă acestei obligații îndeplinite zilnic.
Deși se află într-o situație identică, nu doar comparabilă, cu tot celălalt personal din unitățile bugetare și își îndeplinesc obligația de confidențialitate, procurorilor cu ei se recunoaște sporul salarial de confidențialitate.
În remunerarea personalului angajat, toți angajatorii au obligația de a asigura un salariu egal pentru munca de valoare egală, fără nici o distincție. În acest sens au fost consacrate norme juridice conținute atât de actele normative de drept intern, cât și de tratatele internaționale la care România este parte.
În consecință, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecându-se cauza pe fond, să se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu potrivit prevederilor art.3041cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin întâmpinarea depusă la dosarul instanței de fond, pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței instanței de fond, cu motivarea că, potrivit art.36 alin.2 din OUG nr.27/2006, competența soluționării cererii revine Curții de Apel București.
De asemenea, pârâtul a formulat o cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul în care se va admite acțiunea formulată de către reclamanți, chematul în garanție să fie obligat la virarea fondurilor necesare.
Prima instanță nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la excepția invocată de pârât și nici cu privire la cererea de chemare în garanție.
Față de această împrejurare, temeiul prevederilor art.312 pct.5 teza I din codul d e procedură civilă, art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999 și Deciziei nr.XXI pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite la data de 12 iunie 2006 în dosar nr.9/2006, Curtea va admite recursul declarat de reclamanți, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Cu ocazia rejudecării cauzei Tribunalul Alba va analiza și se va pronunța asupra tuturor susținerilor reclamanților recurenți.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr.232/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe de fond Tribunalul Alba.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - concediu odihnă Semnează,vicepreședinte | JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan - - - | JUDECĂTOR 3: Victor - |
Grefier, |
Red.CV.
Tehnored.SM.
2ex./31.08.2009
jud.fond:. L:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
