Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 79/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.79/CM
Ședința publică din 09 Februarie 2010
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,- ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B, sector 5,-, PRIN C, cu sediul în str.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.991 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii cu domiciliul ales la Judecătoria Constanța,- și intimații pârâți TRIBUNALUL CONSTANȚA și CURTEA DE APEL CONSTANȚA,cu sediul în C,-, având ca obiect spor 50%.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conform art.87 și urm. Cod pr.civilă.
Ambele recursuri sunt declarate în termen, motivate și scutite de plata taxei judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererile de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, conform art.242 pct.2 cod pr.civilă, rămâne în pronunțare asupra recursurilor de față.
CURTEA:
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Ministerul Justiției și Libertăților a declarat recurs la 22 decembrie 2009 împotriva sentinței civile nr.991/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o în temeiul disp. art. 304 pct.4 și 9 cod pr.civilă.
Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs la 16 decembrie 2009 și Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice
În fapt:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, la data de 25.06.2009, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CONSTANȚA, Tribunalul Constanța și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, obligarea pârâților la Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CONSTANȚA, Tribunalul Constanța La plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % prevăzut de art. 47 din legea 50 /1996 calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 15.06.2009 și până la pronunțarea prezentei sentințe și pe viitor,iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, la alocarea sumelor necesare plății acestor sume, serviciul de contabilitate din cadrul Tribunalului Constanța urmând să efectueze mențiunile în carnetele de muncă ale reclamanților.
Au arăta reclamanții că ocupă funcția de judecători în cadrul Judecătoriei Constanța și nu beneficiază de sporul solicitat, care este prevăzut de art. 47 din legea 50/1996, salariul lor fiind un element esențial al raporturilor de muncă și care trebuie reglementat prin lege organică.
În concret OG 83/2000, a abrogat mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, încălcându-se astfel principiul ierarhiei actelor juridice.
Potrivit disp. art. 41 alin. 2 din Constituția României, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială ce privesc securitatea și sănătatea în muncă, restrângerea putând fi dispusă doar dacă este necesară într- societate democratică iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod discriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății.
Prevederile care reglementau sporul respectiv sunt abrogate neconstituțional prin încălcarea disp. art. 41 alin. 2 și 53 din Constituția României și ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Funcționale sporul fiind inițial prevăzut datorită condițiilor în care își desfășoară activitatea judecătorii, existente și în prezent.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice motivat pe faptul că părți în litigiile de muncă nu pot fi decât salariații și angajatorii, față de care, în speță, acest pârât este un terț.
Rolul MEF este acela de a administra bugetul de stat în structura și conform destinației stabilite prin lege aprobată de Parlament conform disp. art. 138 din Constituție, art. 35 și 36 din legea 500/2002.
Instanța sesizată cu soluționarea acestei excepții. prioritar conform art. 137 pr. civ, constată că raportat la capătul de cerere ce vizează obligarea MEF la alocarea fondurilor necesare plății efective a sumelor, pârâtul are calitate procesual pasivă, atribuțiunile sale cuprinzând și distribuirea fondurilor ordonatorilor de credit, respectiv angajatorilor reclamanți, ceea ce conduce la respingerea excepției invocate.
Prin sentința civilă nr.991/07.10.2009, Tribunalul Constanțaa respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL CONSTANȚA ȘI CURTEA DE APEL CONSTANȚA și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța la plata către fiecare reclamant a sporului de risc și suprasolicitate neuropsihică în procent de 50% începând cu data de 15.06.2009 și în continuare.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL CONSTANȚA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesar plăților cuvenite.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și modificată, s-a stabilit că,pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază.
Textul menționat a fost abrogat prin art. 42 din nr.OG 83/2000, însă abrogarea s-a realizat cu încălcarea limitelor delegării legislative stabilite în mod explicit prin Legea nr. 125/2000, întrucât prin art. 1 pct. q 1 din acest act normativ, Guvernul a fost abilitat să emită o ordonanță doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, iar nu și pentru abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.
Or, Ordonanța de Guvern nr. 83/2000 a fost emisă pentrumodificarea și completareaLegii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, iar nu și pentru abrogarea unor prevederi ale legii, în condițiile art. 56 alin. 2 și art. 63 din Legea nr. 24/2000. Prin urmare, abrogarea art.47 din Legea 50/1996 prin OG83/2000 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor de tehnică legislativă, motiv pentru care ea nu poate produce efecte juridice.
În soluționarea cauzei se va avea în vedere, în egală măsură, decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii.
In ce privește susținerile pârâtului Ministerul Justiției în sensul că după abrogarea Legii 50/1996 prin OG8/2007 nu se mai poate beneficia de sporul de 50%, instanța apreciază că în aplicarea prevederilor art.329 alin.3 proc.civ. nu se poate da eficiență dispozițiilor OG8/2007, câtă vreme aceasta era in vigoare la data pronunțării deciziei în interesul legii 10.03.2008, însă instanța supremă nu a indicat-o ca pe un reper temporal in funcție de care să opereze distincții între diversele categorii de cereri având ca obiect sporul în discuție. Pe de altă parte, însuși pârâtul reține că acest act normativ se aplică personalului auxiliar din cadrul instanțelor de judecată, calitate ce nu revine însă reclamanților, aceștia fiind magistrați.
În raport de disp. art. 27 din nr.OG 137/2000 republicată, se va reține că prejudiciul produs reclamanților este în acest caz echivalent cu sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de serviciu, neacordat pe perioada 05.03.2008 și data pronunțării hotărârii, precum și in continuare, actualizat în raport de indicele de inflație care acoperă cu titlu de daune-interese prejudiciul produs prin devalorizarea monedei naționale, de la data scadenței și până la plata efectivă a acestei sume.
1.Critica Sentinței prin motivele de recurs invocate de Ministerul Justiției a vizat în esență următoarele:
- Potrivit motivului de recurs prevăzut de punctul 4 al art.394 din Codul d e procedură civilă, se poate cere casarea unei hotărâri în situația în care instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Dovada depășirii limitelor puterii judecătorești este decizia Curții Constituționale privind conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
- Un alt motiv de recurs care trebuie reținut în cauză este cel prevăzut de punctul 9 al art.304 din Codul d e procedură civilă, potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
La data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. La art.4 alin.1 din anexa VI din lege, anexă ce cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției, se prevede:"Judecătorii de la, de la curțile de apel, tribunale, tribunale specialitate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit legii nr.303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, magistrații asistenți de la, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și a laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorist și personalul de probațiune beneficiază de următoarele sporuri:
a) pentru risc și suprasolicitare neuropsihică 25% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară;
b) de confidențialitate 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Potrivit alin.(2) și (3) lit.a din același art.4 "dispozițiile alin.1 intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Partea I, sporurile aplicându-se în procentele prev. la alin.1 lit.a și b până la data de 31.12.2009; de la 01.01.2010 personalul prevăzut la alin.1 beneficiază, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, de următoarele drepturi salariale: a) un adaos de 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, respectiv 10% pentru păstrarea confidențialității".
Prin urmare, începând cu 12.11.2009, data intrării în vigoare a Legii salarizare unitare, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de risc în cuantum de 25%, urmând ca la 1.01.2010 cuantumul să fie de 25%. În aceste condiții, se impune respingerea capătului de cerere privind acordarea sporului în continuare (respectiv după data de 12.11.2009) ca lipsit de interes.
2.Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Ministerul Finanțelor publice a vizat în esență următoarele:
Hotărârea Judecătorească este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic. Reclamanții, fiind cei care pornesc acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului. Instanța este obligată să verifice atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală a pârâtului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea dintre persoana chemată în judecată și persoana care este obligată în raportul juridic.
Față de situația că Ministerul Finanțelor Publice nu are în atribuții modificarea bugetului de stat, aceasta fiind o prerogativă exclusivă a Parlamentului, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Ministerul Finanțelor Publice întocmește doar un proiect de buget, Parlamentul fiind cel care aprobă și nicidecum Ministerul Finanțelor Publice. Mai mult și proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite. Elaborarea proiectului bugetului de stat este un act ce aparține puterii executive sub aprobarea puterii legislative și nu este un atribut al puterii judecătorești.
Recursurile sunt fondate.
Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs, le va admite pentru următoarele considerente:
Recursul Ministerului Justiției este fondat și va fi admisdin perspectiva criticilor formulate prin cel de-al doilea motiv de recurs și avem în vedere următoarele:
La data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
La art.4 alin.1 din anexa VI din lege, anexă care cuprinde reglementări specifice personalului din justiție, se prevede"judecătorii de la, de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și procurorii de la parchetele de le lângă aceste instanțe, membrii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr.303/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, magistrații asistenți de la ÎCCJ, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și a de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul DNA, DIICOT și personalul de probațiune, beneficiază de următoarele sporuri:
a) pentru risc și suprasolicitare neuropsihică - 25% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară;
b) pentru confidențialitate - 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
În conformitate cu disp. alin.(2) și 3 lit.a din același art.4 - dispozițiile alin.1 intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României Partea I, sporurile aplicându-se în procentele prev. la alin.1 lit.a și b până la data de 31 decembrie 2009; de la 1 ianuarie 2010 personalul prev. la alin.1, beneficiază pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității de următoarele drepturi salariale: un adaos de 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, respectiv de 10% pentru păstrarea confidențialității.
Consecința imediată a intrării în vigoare a acestui act normativ este aceea că începând cu data de 12.11.2009, nu mai subzistă temeiul acordării în continuare a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996.
Drept urmare se impune admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței și respingerea cererii de acordare în continuare a sporului de 50% după data de 12.11.2009.
Celelalte critici formulate de Ministerul Justiției prin motivul de recurs care vizează depășirea atribuțiilor puterii judecătorești nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
Art.329(3) din Codul d e procedură civilă dispune "soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din alte procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Consecința imediată a normei juridice cuprinsă în textul de lege mai sus arătate este aceea că judecătorul are obligația să aplice în mod direct dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în toate cauzele pe care este investit să se judece având ca temei juridic norma interpretată.
Judecătorul cauzei nu poate refuza aplicarea deciziei pronunțate într-un recurs în interesul legii și nu poate da o altă interpretare decât Înalta Curte, căreia îi revine rolul constituțional de uniformizare a practicii judiciare.
Soluționarea conflictului de natură constituțională la data de 27 mai 2009 de către Curtea Constituțională nu are consecințe juridice asupra deciziilor pronunțate de în recursurile în interesul legii și implicit asupra hotărârilor judecătorești pronunțate în baza acestei decizii.
Semnificația soluționării acestui conflict nu este aceea că din momentul pronunțării, instanțele de judecată trebuie să judece făcând abstracție de dezlegările date de prin recursurile în interesul legii, întrucât Curtea Constituțională nu are competența legală de a anula deciziile date de în recursul în interesul legii.
2.Recursul Ministerului Finanțelor Publice va fi admisca o consecință, urmare admiterii recursului Ministerului Justiției și modificată în parte a sentinței civile atacate pentru următoarele considerente:
Art. 282 din Codul muncii prevede că pot fi părți în conflictele de muncă salariații, angajatorii, sindicatele și patronatele, alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al codului d e procedură civilă.
Deși Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate de angajator, având în vedere disp.art. 19 din legea 500/2002 privind finanțele publice în conformitate cu care acesta coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, trebuie ținut în proces în calitate de pârât.
Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea 500/2002 privind finanțele publice Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției sunt ordonatori principali de credite.
Ambele instituții, potrivit actelor normative care le reglementează organizarea și funcționarea, fiind ordonatori principali de credite, întocmesc proiectul de venituri și cheltuieli la nivelul instituției.
Având în vedere dispozițiile art. 19, 28 și 35 din legea 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice întocmește proiectul bugetului de stat în numele guvernului, pe baza proiectelor făcute de ordonatorii principali de credite.
Deci capitolul cheltuieli în care sunt incluse cheltuielile de personal - respectiv salariile este întocmit pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
De asemenea rectificarea bugetară de stat urmează aceeași procedură ca și întocmirea bugetului anual de stat.
Este real că Ministerul Justiției ca ordonator principal de credite, este responsabil de prevederea în bugetul anual de stat a tuturor cheltuielilor necesare, el fiind de asemenea cel care, în cazul unor rectificări bugetare, face propunerile corespunzătoare.
În același timp însă Ministerul Finanțelor Publice urmărește execuția bugetului de stat, partea alocată fiecărui ordonator principal de credite și de asemenea, că potrivit art. 131 din Legea 304/2004 republicată activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Potrivit art. 132 din Legea 304/2004 chiar dacă pârâtul Ministerul Justiției elaborează proiectul de buget, el fiind și cel care propune rectificările bugetare, le înaintează tot Ministerului Economiei și Finanțelor pentru a le include în legea de rectificare a bugetului de stat.
În lipsa cuprinderii sumelor propuse de pârâtul Ministerul Justiției în legea de rectificare a bugetului întocmită de Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi este în imposibilitate de a pune în executare sumele cuprinse în titlu.
Rolul conferit de legiuitor în vederea întocmirii proiectului de buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor se datorează împrejurării că acesta este depozitarul informației generale privind veniturile și în baza acesteia discută cu Ministerul Justiției conform cadrului legal instituit.
Iată deci că deși Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate de angajator, are calitate procesuală.
Pe cale de consecință, va fi respins ca nefundat recursul formulat de Ministerul Finanțelor, urmând a fi admis recursul Ministerului Justiției, modificată în parte sentința recurată în sensul obligării pârâților Ministerului Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalului Constanța la plata sporului de 50% pentru perioada 15.06.2009 - 12.11.2009 corespunzător perioadei de activitate efectiv desfășurată, urmând a fi respinsă cererea de acordare în continuare a acestui spor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 reprezentant prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, str.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.991/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.991 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii cu domiciliul ales la Judecătoria Constanța,- și intimații pârâți TRIBUNALUL CONSTANȚA și CURTEA DE APEL CONSTANȚA,cu sediul în C,-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța la plata sporului de 50% pentru perioada 15.06.2009 - 12.11.2009 corespunzător perioadei de activitate efectiv desfășurată.
Respinge cererea de acordare în continuare a acestui spor.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09.02.2010.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.jud.-/22.02.2010
Tehnored.dec.gref.RD/4ex/23.02.2010
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Răzvan Anghel
