Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 825/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 825/2009
Ședința publică de la 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr. 409/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanta - în calitate de a defunctului - a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Hunedoara și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea pârâților la plata stimulentelor neacordate în luna decembrie 2005, actualizate de la data scadenței și până la data plății.
Obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.
Din motivarea acțiunii, s-a reținut că prin Hotărârea nr.15/2008 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat existența unei discriminări indirecte în sensul art.2 alin.(1) și (2), art.6 și 8 din nr.OG137/2000, în funcție de categoria socioprofesională, întrucât prin ordinul Ministrului Justiției nr.192/C/15.12.2005 au fost acordate stimulente financiare doar pentru judecătorii cu o vechime cuprinsă între 0-3 ani. Prin acea hotărâre s-a reținut că acordarea stimulentelor salariale pentru judecători potrivit criteriului vechimii, constituie o discriminare în sensul prevederilor de nr.OG137/2000.
În fine, se precizează că prin Hotărârea nr.38/2007 s-a stabilit inadmisibilitatea discriminării asistenților judiciari în raport cu judecătorii, întrucât aceștia îndeplinesc o funcție similară celei de magistrat.
Conform dispozițiilor art.285 muncii, acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
Curtea de APEL ALBA IULIA, solicită respingerea acțiunii invocând excepția lipsei calității procesuale pasive (întâmpinare 5 dos. Tribunalul Hunedoara ).
Ministerul Justiției, solicită respingerea acțiunii motivând că asistenții judiciari nu fac parte din categoriile de personal pentru care se pot utiliza ca stimulente fondurile constituite în temeiul Legii nr.146/97, astfel că se precizează în continuare, nu există cadru legal în vigoare pentru salarizarea asistenților judiciari (întâmpinare 17-19 dos.).
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicită respingerea acțiunii invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la prevederile nr.OG137/2000 (întâmpinare 21-23 dos. Tribunalului Hunedoara ).
Prin încheierea civilă nr.102/F/CC/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, s-au admis cererile de abținere formulate de către toți judecătorii Tribunalului Hunedoara și s-a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Sibiu.
Urmare acestei încheieri, cauza a fost înregistrată la acest tribunal la 11.03.2008 sub nr-.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
a fost încadrat la Tribunalul Hunedoara îndeplinind funcția de asistent judiciar (adeverință 25 dos. H), iar la data de 7.03.2007 a intervenit decesul (certificat deces 13 dos. H).
Conform certificatului de depus la 15, reclamanta - în calitate de soție supraviețuitoare - promovează prezenta acțiune (certificat căsătorie 14 dos. H).
Față de excepțiile invocate de pârâți, instanța, în baza art.137 Cod pr.civilă, s-a pronunțat mai întâi asupra acestora.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a fost admisă, în cauză fiind aplicabile prevederile nr.OG137/2000, conform căreia Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate avea doar calitatea de expert în domeniul nediscriminării, fiind o instituție abilitată și investită de lege, să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu al unei anumite fapte. În atare situație, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, nu are calitate procesuală pasivă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL ALBA IULIAa fost respinsă, întrucât în raporturile privind plata unor drepturi salariale a magistraților, Curtea de Apel este ordonator secundar de credite, iar conf. Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, elaborează proiectul de buget anual pentru instanțele, sau după caz, parchetele din circumscripția lor.
Prin sentința civilă nr.409/2008 Tribunalul Sibiu a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL ALBA IULIA, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și a admis acțiunea civilă formulată în cauză de reclamanta în calitate de moștenitoare a defunctului în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.700 lei cu titlu de despăgubiri, care urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență, cu referire la normele interne și internaționale de drept că reclamanta este îndreptățită la stimulentele bănești pretinse în cauză. S-a mai arătat în considerentele sentinței că instituirea prin acordarea diferențiată a unor drepturi bănești duce în mod greșit la aplicarea și existența unui tratament salarial diferențiat, precum și faptul că prin Hotărârea nr.15/2006 a s-a stabilit în mod clar și fără echivoc faptul că ne aflăm în prezența unei discriminări, conform art.2 alin.2 din nr.OG137/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art.80 din legea nr.168/1999, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției prin recursul formulat a solicitat în temeiul art.304 punct 9 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției arată că hotărârea tribunalului este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, acest motiv de modificare fiind prevăzut de art.304 punct 9 Cod procedură civilă. S-a mai arătat, în continuare, că Hotărârea nr. 15/2006 a nu s-a raportat la această categorie profesională. Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 s-a aprobat repartizarea unui fond de stimulente destinat doar anumitor categorii de personal din aparatul propriu al Ministerului Justiției și din cadrul instanțelor judecătorești, printre care nu se numărau și asistenții judiciari, iar s-a raportat prin Hotărârea nr.15/2006 doar la situația judecătorilor. Nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente asistenților judiciari. Pe de altă parte, stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat prima instanță. Spre deosebire de indemnizația lunară brută salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este stabilit de lege, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, respectiv existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de minister în politica de reformare a sistemului judiciar.
Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul formulat a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și a respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva acestei instituții.
În motivarea recursului se arată că în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale asistenților judiciari, calitate procesual pasivă are doar Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are calitatea de angajator al reclamanților, aceștia fiind numiți de Ministerul Justiției.
Intimata nu a depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/C/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare "judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliul Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece așa cum corect a reținut instanța de fond stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
În ceea ce privește apărare formulată de pârâtul Ministerul Justiției potrivit căruia reclamanții nu sunt îndreptățiți la aceste stimulente întrucât Ordinul nu se referă la asistenții judiciari, aceasta nu poate fi reținută având în vedere că aceștia fac parte din categoria personalului din justiție, or art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru face referire la fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției fără nici o limitare sau excludere.
Chiar dacă asistenților judiciari nu le sunt aplicabile toate dispozițiile cuprinse în legea de salarizare a magistraților, legiuitorul a prevăzut clar că aceștia sunt incluși în categoria personalului îndreptățit să beneficieze de stimulente din fondul de premiere, astfel că excluderea lor de la beneficul acordării stimulentelor acordate în luna decembrie 2005 ar reprezenta o discriminare directă a acestora în raport de categoria profesională a magistraților cu o vechime mai mare de trei ani.
Este neîntemeiată și critica referitoare la actualizarea sumelor, deoarece actualizarea este menită să înlăture devalorizare monedei naționale datorită procesului inflaționist, fiind de altfel reflectarea principiului reparației integrale a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a unor sume de bani.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea nr.387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art.188 din Legea nr.304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale asistenților judiciari.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați, asimilații acestora și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurenților sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondate recursurile cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.409/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-CO
Semnează vicepreședinte
Curtea de Apel
Grefier,
-CO
Semnează prim grefier
Red.
Tehnored. 2 ex.
Jud. fond.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Minuta deciziei civile Nr. 825/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr. 409/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
PENTRU,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
