Pretentii civile. Speta. Decizia 824/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 824/2009

Ședința publică de la 25 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria

- - - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, împotriva sentinței civile nr.587/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată, față de actele și lucrările dosarului, cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar civil nr-, reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiție, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

-obligarea pârâților la calcularea retroactivă și la plata începând cu de 1.09.2004 până la data de 1 iulie 2007 - data pensionării, drepturile salariale constând în sporul de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară.

-obligarea pârâților la plata drepturilor menționate mai sus, actualizate cu indicele de inflație ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești.

-efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.

În motivarea cererii, reclamanții arată că au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Hunedoara, calitate în care desfășoară activitate de risc social recunoscută de legiuitor, în art.1 din Legea 50/1996 și în art.59 din Legea 567/2004.

Potrivit art.22 din OG 8/2007 personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 15% din salariul de încadrare brut lunar proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții grele, vătămătoare sau periculoase. Deși desfășoară activitatea în condiții vătămătoare și periculoase nu a fost recunoscut decât sporul de condiții vătămătoare nu și cel de condiții periculoase.

Reclamanții invocă și prevederile art.40 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, care diferențiază în mod clar drepturile salariale procentuale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate, de sporul pentru condiții nocive.

Cum ordonatorul de credite nu a înțeles să procedeze la plata acestui spor, atitudinea acestuia poate fi sancționată de către instanța de judecată, întrucât acordarea acestor drepturi bănești este singura modalitate prin care se poate înlătura situația discriminatorie creată prin atitudinea omisivă și lipsită de suport juridic, cu încălcarea evidentă a normelor cuprinse în art.6-8, art.37-40 din Legea nr.53/2003 modificată.

Reclamanții au invocat prevederile CCM unic nr.2001/2005 la nivel național pe anii 2005-2006, prelungit pentru anul 2007 potrivit căruia părțile contractante au fost de acord cu acordarea unor sporuri pentru locurile de muncă unde sporurile nu sunt cuprinse în salariul de bază, fiind cuprinse ca spor pentru condiții periculoase și un alt spor pentru condiții nocive de muncă.

În cazul de față reclamanților nu li se acordă nici sporul pentru condiții periculoase, distinct de cel pentru condiții nocive și nici nu este inclus în componenta indemnizației de încadrare brută lunară.

Pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia au formulat întâmpinare prin care s- solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr.587/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu nr. de mai sus, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Alba ca urmare a soluției pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia prin Încheierea nr.64/F/CC/2008.

Reclamanții au avut calitatea de personal auxiliar în cadrul Tribunalului Hunedoara până la data de 01.07.2007 data când s-au pensionat.

Potrivit art.22 din OG 8/2007 personalul salarizat beneficiază de un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Alineatul 2 al textului menționat, prevede că acordarea sporului prevăzut la alin 1 se aprobă de către ordonatorul principal de credite, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.

Din interpretarea dispozițiilor art.22 din OG 8/2007, rezultă că se acordă sporul de 15% personalului menționat, care lucrează în aceste condiții, proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Acest spor a fost prevăzut și de Legea 50/996 în aceleași condiții.

Prin deciziile nr.253 /2003 și 261/2004, 128/2007 a Curții de Apel precum și Ordinul Ministerului Justiției nr-2773/2003 au fost stabilite locurile de muncă și personalul care beneficiază de sporul de 15% din indemnizația de încadrare brută.

Textul de lege prevede acordarea unui spor de 15 % din salariul de bază brut proporțional cu timpul lucrat în condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase și nu câte 15 % pentru fiecare din categoria acestor condiții, cum greșit interpretează reclamanții.

Competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților dar și de asigurarea unei protecții reale a acestora, nu revine instanței de judecată, fiind o competență exclusivă a legiuitorului.

De altfel pentru riscurile funcției legiuitorul a avut în vedere această categorie profesională, astfel că a înțeles ca prin art.78 din Legea 303/2004 republicată să acorde acestei categorii profesionale asigurare pentru risc profesional realizată din fondurile bugetare pentru viață, sănătate și bunuri care sunt afectate în asigurarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu.

În ce privesc reglementările Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, acestea nu sunt aplicabile în speță, drepturile salariale ale magistraților fiind stabilite prin legea specială.

Așadar, instanța apreciază că nu poate fi reținut un tratament diferențiat, injust raportat la alte categorii socio-profesionale cărora le sunt aplicabile dispozițiile art.40 din CCM sau normele prevăzute de Legea 53/2003, în condițiile în care OG nr.8/2007 are caracter de lege specială, derogatorie de la dreptul comun.

Pentru considerentele arătate, Tribunalul a constatat că prezenta acțiune este neîntemeiată, motiv pentru care a respins-

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții solicitând casarea acesteia și admiterea cererii și admiterea cererii de chemare în judecată.

În expunerea de motive arată că acțiunea a fost respinsă în mod greșit, fără a se observa că sporul de care beneficiază este pentru condiții vătămătoare sănătății în timp ce prin acțiune au solicitat sporul de periculozitate pentru riscul vieții recunoscut de art.1 din Legea 50/1996 și art.59 din Legea 567/2004.

Se apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art.22 alin.1 din OG 8/2007 în sensul că reclamanții se află în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase.

Deliberând asupra recursului de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art.304 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Reclamanții, personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Deva, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.

Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".

Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.

Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.

Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.

Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.

Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.

Prin urmare,personalul auxiliar din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.

Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.

În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit a interpretat reclamanta.

În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la personalul auxiliar, deoarece acesta are o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.

Față de considerentele reținute se constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la speța dedusă judecății, acțiunea formulată de reclamanți fiind nefondată, împrejurare față de care, în temeiul art.312 alin.1 cod procedură civilă, recursul formulat de aceasta urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, - și împotriva sentinței civile nr.587/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

(continuarea minutei deciziei civile nr.824/2009)

*****

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 Iunie 2009.

Președinte,

Crețoiu-

semnează președintele Curții de Apel

Judecător,

Vesa-

semnează președintele Curții de Apel

Judecător,

-,semnează președintele Curții,

Grefier,

-

semnează grefier șef

Red.

Tehnored./. 2ex/7.08.2009

Jud. fond.,

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Minuta deciziei civile Nr. 824/2009

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, -, împotriva sentinței civile nr.587/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil

pentru conformitate,

Președinte:Victor Crețoiu
Judecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 824/2009. Curtea de Apel Alba Iulia