Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1164/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.1164/R-CM
Ședința publică din 22 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta COMUNA PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.394/CM din 23februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei au fost depuse, prin serviciul registratură, întâmpinare și practică judiciară din partea intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ "Muntenia", în numele și pentru membrii săi de sindicat.
Curtea, având în vedere că se solicită judecarea în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 pct.2 Cod procedură civilă, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 31.10.2008 reclamanții, reprezentați prin Sindicatul Preuniversitar Muntenia, au chemat in judecată pe pârâții Școala, Comuna prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației și Cercetării B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pentru perioada 2001-2008 și pe viitor, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză. Au mai solicitat și obligarea paratei Școala la efectuarea mențiunilor corespunzătoare in carnetele de muncă, precum și obligarea tuturor pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că în vederea aplicării principiului egalității de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2007, potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, referitoare la statutul funcționarului public.
S-a făcut trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/5.02.2007 și nr. LXXVII/5.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, reclamanții au apreciat că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice, mai ales că drepturile salariale privind prima de vacanță pentru perioada 2001-2006 nu sunt prescrise, termenul de prescripție fiind întrerupt, actul întrerupător de prescripție fiind nr.OUG146/2007.
La data de 28.01.2009 pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care, pe cale de excepție, este invocată lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că acest pârât nu este angajatorul reclamanților și nu există niciun fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție. De asemenea, s-a arătat că pârâtul în cauză nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Prin aceleași note scrise, pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 din Legea nr.53/2003. Cu privire la nr.OUG146/2007, se arată că acest act normativ nu se aplică personalului didactic din sistemul de învățământ și nu poate constitui motiv de întrerupere a prescripției.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 în care nu este prevăzută acordarea primei de vacanta, iar prin dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 se specifică faptul că în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile acestei ordonanțe de urgență intră funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal, care beneficiază de prima de concediu de odihna in baza legilor speciale.
La termenul din data de 19.02.2009 instanța a invocat din oficiu excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001-30.10.2005.
În ședința publică din data de 19.02.2009 tribunalul a dispus în temeiul art.137 alin.2 od procedură civilă unirea tuturor excepțiilor cu fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr.394/CM/23 februarie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și și a respins acțiunea reclamanților față de acesta.
S-a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 2001 - 30.10.2005 și s-a respins solicitarea reclamanților în acest sens.
S-a respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean A și s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant în numele și pentru membrii săi de sindicat.
A fost obligată pârâta Școala să calculeze și să plătească reclamanților prima de vacanță corespunzătoare perioadei 31.10.2005-decembrie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligate pârâta Comuna să vireze pârâtei de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi, iar pârâta Școala să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 10 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în ceea ce privește excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților, că potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
La rândul său, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Acest drept nu a fost niciodată suspendat, așa încât în cauză nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile nr.OUG146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
Cum dreptul la prima de vacanță nu a fost suspendat, nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive, așa încât, potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, excepția s-a considerat întemeiată și a fost admisă, iar pe cale de consecință, s-au respins solicitările reclamanților privind acordarea primei de vacanță pentru perioada 2001-30.10.2005.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și, tribunalul a apreciat-o că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Între acest minister și reclamanții - membri de sindicat - nu există raporturi juridice de muncă, primul nefiind angajatorul celor din urmă. Mai mult ministerul nu are nici calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, întrucât potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții au invocat în susținerea cererii de chemare în judecată, existența dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public in temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație si Justiție pronunțate in recursuri în interesul legii.
Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile in interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nicio situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Astfel, instanța a reținut că potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 "Personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă."
Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță, ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
În cauză nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs comuna pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea căruia a arătat că, instanța de fond a făcut o apreciere greșită asupra obligației de plată a drepturilor salariale, recurenta neavând calitatea de angajator față de reclamanți.
Intimatul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de Comuna și a depus în apărare hotărâri judecătorești irevocabile, reprezentând practică judiciară în materie (filele 15-24).
Analizând sentința recurată, prin prisma criticii invocate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru argumentele ce urmează:
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat sunt finanțate din fondurile alocate de la bugetul de stat sau din alte surse potrivit legii, prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar cuprinde, printre alte cheltuieli, și pe acelea de personal, astfel că, în baza art.167 din Legea nr.84/1995, privind învățământul precum și în baza principiilor de execuție bugetară reglementate în domeniul finanțelor publice, pentru a se asigura plata acestor cheltuieli, unitățile administrativ teritoriale sunt obligate să vireze din bugetele locale sumele ce sunt destinate în acest scop.
În considerarea acestor reglementări, instanța de fond a obligat-o pe recurentă să efectueze operațiunea juridică de virare a sumelor necesare plății drepturilor salariale intimaților din bugetul local și nu să facă o plată a drepturilor salariale așa după cum din eroare s-a considerat, această obligație fiind doar în sarcina angajatorului.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul declarat împotriva sentinței civile nr.394/CM/23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta COMUNA - prin PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.394/CM/23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- nr.116/CM din 23 ianuarie 2009, intimat fiind reclamantul SINDICATUL PREUNIVERSITAR "MUNTENIA" în numele și pentru membrii săi de sindicat, -,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iunie 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./24.06.2009
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana
