Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1314/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.1314
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 28 octombrie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin- președinte secție civilă
- -- judecător
- - - judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de reclamanții, împotriva sentința civilă nr.1089 din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiect drepturi bănești, procedura este completă, recursul este la primul termen de judecată și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru și având în vedere că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă și că nici nu mai sunt de administrat probe, se constată recursul în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1089/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamanților, împotriva pârâților Primarul comunei și Consiliul local, reținându-se următoarele:
Reclamanții au solicitat plata drepturilor bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunara in cuantum de 25% din salariul de bază retroactiv până la încetarea raporturilor de serviciu, actualizată cu indicele de inflație, precum si consemnarea mențiunilor în carnetul de muncă a acestei indemnizații.
Aceștia au arătat că au calitatea de personal contractual în cadrul aparatului administrativ al comunei - făcând parte din Ministerul Administrativ si Internelor.
Urmare apariției Ordinului MAI nr. 496/28.07.2003 de modificare si completare a Ordinului MAI 275/2002, personalul din cadrul structurilor MAI trebuie să beneficieze de o indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25% calculată la salariul de bază, conform pct. 9.2 din acest act, care arată că indemnizația de dispozitiv se cuvine si personalului civil ce-și desfășoară activitatea in domeniul administrației publice.
Prima instanță a reținut că dispozițiile art. 1 din legea 138/1999 se aplică personalului militar si civil din cadrul MAI și MI, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție Pază, Serviciului de TelecomunicațiiSpecialesi Ministerului Justiției.
Potrivit dispozițiilor art. 47 și 49din lege, personalul civil din ministerele si instituțiile centrale menționate la pct. 1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare beneficiază de primele,sporurilesi indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul MAI nr. 275/05.06.2002- au fost adoptate Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a Legii 138/1999, acesta din urmă fiind modificat si completat prin Ordinul MAI 496/2003.
Potrivit pct. 9.2 introdus prin ordinul modificator indemnizația de dispozitiv se acordă si personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Punctul 31.1 din Ordin prevede că prin personalul civil, se înțelege funcționarii publici si personalul contractual civil din Ministerul Administrației si Internelor, personalul civil din Ministerul Administrației si Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din Lege, precum si de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
S-a reținut astfel că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de legea 138/1999 trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile si autoritățile prevăzute in art. 1 din Legea nr. 138/1999.
Reclamanții fac parte dintr-un organ al administrației publice locale, și nu din cadrul Ministerului d e Interne, astfel că Ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministerului Administrației si Internelor nu își are aplicabilitate în privința lor.
Prima instanță a reținut că nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 16 din Constituția României si nici cele din Convenția pentru Apărarea Dreptului Omului, deoarece nu există nici o egalitate, între persoanele care își desfășoară activitatea într-un dispozitiv militar - în care există anumite reguli specifice de acces, de circulație în interiorul dispozitivului, de comunicare si o instituție publică, în care toate acele reguli nu se aplică.
Împotriva acestei sentințe reclamanții au declarat recurs și au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu au fost avute în vedere prevederile art.II din Ordinul 496/28.07.2003 și cele ale contractului colectiv de muncă.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Ordinul nr. 496/28.07.2003 - invocat de reclamanți în susținerea pretențiilor deduse judecății și necontestat ca și existență și conținut de către pârâți - face distincție în art. 31.1 între personalul civil - funcționari publici și personal contractual din MAI menționat de Legea 138/1999 - care beneficiază de indemnizația de dispozitiv prev. la art. 9.2 și cel exceptat de la plata acestui drept - personal civil din domeniul administrației publice, tocmai pentru a înlătura orice confuzii privind categoriile de personal vizate;
Reclamanții nu fac parte din categoria de salariați vizată de acest Ordin astfel încât să le fie aplicabile dispozițiile art.9.2.ci din cea exceptată de acesta;
Din probele administrate, rezultă că reclamanții sunt angajați ai Primăriei comunei și nu ai structurilor fostului Minister al Administrației publice preluat de MAI (devenit MIRA ).
Prin rmare, aceștia nu pot beneficia de acte normative în materie de salarizare ori de acte de administrare internă vizând un alt minister.
În ceea ce privește susținerea că interpretarea dispozițiilor Ordinului 496/2003 nu se poate face decât în sensul acordării indemnizației de dispozitiv tuturor persoanelor ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, indiferent de calitate, în caz contrar survenind o situație discriminatorie, nu poate fi reținută ca întemeiată întrucât:
Prin raportare la dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană, un tratament diferențiat devine discriminare când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Ori în cauză nu s-a invocat și nici dovedit că reclamanții sunt în situații comparabile cu angajații civili din subordinea MAI ( actual MIRA ) - sub aspectul pregătirii profesionale identice, a competenței materiale ( muncă ) egale prestate, a elementului generator comun al dreptului pretins (regim de dispozitiv), astfel încât să se justifice o remunerare egală.
Situația invocată, referitoare la faptul că în altă cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată s-ar fi recunoscut acest drept altor persoane, nu poate fi reținută în sprijinul recursului formulat, deoarece practica judiciară nu constituie izvor de drept, în dreptul nostru.
Față de toate aceste considerente, reținând că hotărârea instanței de fond este legală, va fi respins recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge recursul ca nefondat promovat de reclamanții, împotriva sentința civilă nr.1089 din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.- /
Red.dec.rec.-/16.11.
Tehn.- /17.11.2009/18 ex.com.tuturor părților.
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu