Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1918/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr. 1918

Ședința publică din data de 2 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Pigui

JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B (fostă SC SA), prin reprezentant și Asociații - B,-,.3,.7, sector 1, reprezentând domiciliul procesual ales, împotriva sentinței civile nr. 1754 din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații- reclamanții domiciliat comuna, sat., nr. 426, Județul P, domiciliat in V de M,-, Bl.4 A,.B. 23, Județul P, domiciliat in - Scăieni, str. - nr. 16, Bl. 60,.4,. 14, Județul P prin reprezentant comun pentru comunicarea actelor de procedură, domiciliată în Boldesti Scăieni, Intr. Pieții, nr.3,.l2B,.A,.7,.l, jud..

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurenta pârâtă SC SA reprezentată de avocat G din Baroul Prahova, lipsind intimații reclamanți, și

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Avocat depune la dosar concluzii scrise la care atașează în copie, următoarele înscrisuri: adresa nr. 1231 din 17 martie 2008 a Direcției de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B - Biroul Legislație Salarizare, Conflicte și Contracte Colective de Muncă, Hotărârea Comisiei Paritare a SC SA din data de 31 martie 2008 înregistrată de, sub numărul 46/01.04.2008 și de SC SA sub numărul 12093/01.04.2008, adresa SC SA - Departamentul Resurse Umane, înregistrată sub numărul 938 din 01.04.2008, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni, eliberat la data de 4 aprilie 2008 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București nr. J -, privind înregistrarea modificării actului constitutiv al SA și încheierea de ședință nr. 28702/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul -/2008, după care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat G, având cuvântul din nou pentru recurenta-pârâtă SC, solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond în vederea stabilirii drepturilor salariale la salariul de bază mediu la nivelul societății, astfel cum rezultă din adresa depusă la dosarul cauzei în care se specifică expres cuantumul sumei.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalul Prahova, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta să plătească fiecărui reclamant suma de 8350 lei brut, reprezentând prima pentru C 2005-2007 și Paști 2006-2007, actualizată cu indicele de inflație pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neplata la termen a acestor sume.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei și că, pe lângă salariul lunar, trebuie să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, respectiv art.168 alin.1 din CCM pe anii 2005-2007, constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, în cuantum de câte un salariu de bază mediu pe societate, cu ocazia fiecărei sărbători, drepturi ce nu au fost acordate în perioada indicată.

Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat nici întâmpinare.

După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința civilă nr.1754 din 13 iunie 2008, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea, obligând pârâta să plătească fiecărui reclamant suma brută de 8350 lei, reprezentând prima pentru Paști 2006-2007 și C 2005-2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că reclamanții au fost salariații pârâtei și că, potrivit art.168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004, salariații aveau dreptul de a beneficia, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC SA, menționându-se că, pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

De asemenea, s-a reținut că suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă au fost menținute în contractele colective de muncă aplicabile la nivelul societății pârâte pe anii următori.

Coroborând disp. art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu cele ale art.168 din Contractul colectiv de muncă pe anii următori, tribunalul a apreciat că părțile semnatare au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol din Contractul colectiv de muncă și în cursul acestor ani, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

A mai constatat instanța de fond că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă și nu a făcut dovada plății către reclamanți a acestor suplimentări salariale de C și de Paște pentru perioada indicată sau a includerii suplimentărilor respective în salariul de bază, considerente pentru care acțiunea a fost admisă în sensul celor sus-arătate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, criticând soluția pentru netemeinicie, invocând disp. art. 3041Cod.pr.civilă.

Susține recurenta că prima instanță nu a judecat pricina înțelegând în mod greșit ceea ce semnifică conceptual includerea în salariul de bază a sporurilor și adaosurilor de tot felul, inclusiv a primelor de sărbători, recurenta apărându-se diferit de susținerile formulate în cauzele în care pârâtă a fost SC SA, aceasta nesusținând teza includerii permanente a primelor în salariu, ci a includerii primelor în martie 2003, ceea ce are, în drept, valoarea unei novații, astfel că prima devine din element situat în afara salariului de bază o componentă în structura sa, depunându-se la dosar înscrisuri cu o greutate probațională incontestabilă în legătură cu ceea ce înseamnă includerea, în principiu, în salariul de bază, a primelor.

O altă critică se referă la faptul că instanța de fond a acordat sumele în cuantum greșit, neținând seama de valoarea salariului de bază mediu pe unitate, așa cum prevede CCM, ci de valoarea salariului mediu brut pe unitate, care include și sporurile.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea sentinței, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată sau modificarea sentinței cenzurându-se întinderea obligației la care s-a ajuns folosind date eronate, respectiv salariul mediu brut, în loc de salariul mediu de bază, cu specificarea faptului că este vorba de sume brute, susceptibile de deducerea impozitului pe venit, CAS, CASS.

Deși legal citați cu această mențiune, intimații reclamanți nu au formulat întâmpinare cu privire la recursul pârâtei.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:

Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2007 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.

În contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității recurente, în articolul 168 alin.2, se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.

Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 -2007 prevede că, în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

De necontestat, pentru anul 2003, primele de Paște și de C au fost incluse în salariu, astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paște și de C rămân incluse în salariu, însă presupunând că susținerea recurentei este reală, aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 Codul muncii, să probeze veridicitatea susținerilor făcute. Or, în cauză, pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamanților că acest lucru corespunde realității.

Mai mult decât atât, recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.

Legat de același articol al, Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime, respectiv, echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul. Or, în lipsa acestei negocieri, instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamanților s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile, critica formulată de recurentă sub acest aspect fiind corectă.

Este adevărat că la dosarul de fond s-a depus o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual, pe perioada 2003-2007, însă, ținând cont de conținutul său, acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumei datorate reclamanților în condițiile art. 168, fiind necesară efectuarea unei expertize contabile-salarizare care, în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.

Cum în fața instanței de recurs, în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă, nu se pot administra probe noi, cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că, în materia conflictelor de muncă în recurs, casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul, iar conform art. 312 alin. 5 coroborat cu art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit, a cuantumului corect al sumei datorate reclamanților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC SA B (fostă SC SA), prin reprezentant și Asociații - B,-,.3,.7, sector 1, reprezentând domiciliul procesual ales, împotriva sentinței civile nr. 1754 din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații- reclamanții domiciliat comuna, sat., nr. 426, Județul P, domiciliat in V de M,-, Bl.4 A,.B. 23, Județul P, domiciliat in - Scăieni, str. - nr. 16, Bl. 60,.4,. 14, Județul P prin reprezentant comun pentru comunicare actelor de procedura pe, domiciliata in Scăieni, Intr. Pieții, nr.3,.l2B,.A,.7,.l, județ P și în consecință:

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 octombrie 2008.

Președinte JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena

- - --- - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

3 ex.-2008-10-06

CP/VS

Trib.P nr-

Președinte:Cristina Pigui
Judecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1918/2008. Curtea de Apel Ploiesti