Drepturi salariale (banesti). Decizia 1917/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 1917
Ședința publică din data de 02 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTOR 2: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTOR 3: Marilena
Grefier-
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA (fosta SA), cu sediul în municipiul B, str. - -, nr. 11 Bis, sector 1 și domiciliul procesual ales la sediul și Asociații -,-, etaj 3,. 7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1966 pronunțată la data de 8 iulie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în Scăieni, Calea, nr. 73, bloc 19,.A,.4, jud..
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurenta pârâtă SC SA reprezentată de avocat G din Baroul Prahova, lipsind intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar concluzii scrise la care atașează în copie, următoarele înscrisuri: adresa nr. 1231 din 17 martie 2008 a Direcției de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B - Biroul Legislație Salarizare, Conflicte și Contracte Colective de Muncă, Hotărârea Comisiei Paritare a SC SA din data de 31 martie 20008 înregistrată de, sub numărul 46/01.04.2008 și de SC SA sub numărul 12093/01.04.2008, adresa SC SA - Departamentul Resurse Umane, înregistrată sub numărul 938 din 01.04.2008, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni, eliberat la data de 4 aprilie 2008 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București nr. J -, privind înregistrarea modificării actului constitutiv al SA și încheierea de ședință nr. 28702/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul -/2008, după care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat G având cuvântul din nou cuvântul pentru recurenta-pârâtă SC, solicită în principal admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond în vederea stabilirii drepturilor salariale la salariul de bază mediu la nivelul societății, astfel cum rezultă din adresa depusă la dosarul cauzei în care se specifică expres cuantumul sumei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale restante cuvenite și neachitate, respectiv suma de 3937,35 lei actualizată cu rata inflației și drepturile salariale aferente orelor suplimentare efectuate în perioada 22.11.2004 - 23.12.2005 al căror cuantum urmează a se stabili prin expertiză de specialitate și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în perioada 01.03.2002- 23.12.2005 a fost angajatul pârâtei în calitate de conducător auto, raporturile de muncă cu aceasta încetând prin Decizia nr. 5231/23.12.2005 ca urmare a disponibilizărilor colective din luna decembrie 2005.
A susținut reclamantul că pe lângă salariul de bază era îndreptățit să beneficieze și de drepturile salariale suplimentare acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate cu ocazia sărbătorilor de Paște și de
A arătat, de asemenea, reclamantul că deși a efectuat ore suplimentare peste programul normal de lucru, pârâta nu a înțeles să-i achite contravaloarea acestora conform codului muncii.
În ceea ce privește suplimentările salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște si de C, reclamantul arată că acestea au fost stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății pârâte pentru anii 2004-2005 fiind cuprinse în art. 168 alin.l, drepturi de care acesta nu a beneficiat constând în suplimentările salariale de C 2004 în cuantum de 951,50 lei; suplimentările salariale de Paște 2005 în cuantum de 1200 lei și suplimentările salariale de C 2005 în cuantum de 1350 lei.
În cauză s-a administrat proba cu acte și expertiză salarizare cu obiectivul de a stabili drepturile salariale aferente orelor suplimentare și orelor prestate de reclamant în zilele de legală în perioada 19.11.2004- 23.11.2005.
În apărare pârâta a depus întâmpinare solicitând ca actele de procedura să-i fie comunicate la sediul ales și Asociații în B,-,.7 sect.
Tot prin întâmpinare pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, susținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 283 alin. lit.e din codul muncii, reclamantul putându-și valorifica dreptul pretins în termen de 6 luni de la nașterea acestuia, drept care în prezent s-a prescris.
Pe fond pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că sumele pretinse cu titlu de suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paște și au fost incluse începând cu anul 2003 în salariile de bază ale angajaților, fiind parte a acestuia.
Prin sentința civilă nr.1966 din 8 iulie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta SC SA B, a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3501,50 lei, reprezentând prima de C, 2004-2005 și Paște 2005, ce va fi actualizată cu indicele de inflație începând cu data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective, suma de 5614 lei, reprezentând contravaloarea orelor suplimentare și ore prestate în zilele de sărbători legale în perioada 19.11.2004 - 23.11.2005 ce va fi actualizată la data plății efective în raport cu indicele de inflație cât și suma de 803, lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Conform actelor existente la dosar, reclamantul a fost salariatul pârâtei până la data de 23.12.2005 în calitate de conducător auto, contractul de muncă al acestuia fiind desfăcut ca urmare disponibilizărilor colective prin decizia nr. 5231/2005, ocazie cu care nu au încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paște 2005 și C 2004-2005, cuvenite conform contractului colectiv de muncă.
Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și î Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reclamantul a fost salariatul pârâtei însă, în perioada menționată nu au încasat în totalitate drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantului, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
În ceea ce privește drepturile salariale aferente orelor suplimentare și orele prestate în zilele de legală în perioada 19.11.2004 - 23.11.2005, raportul de expertiza - efectuat în cauză, ținând seama de state de salarii, foile colective de prezență și foile de parcurs ale autovehiculelor pe care acesta și-a desfășurat activitatea a stabilit că acesta efectuat un număr de 588 ore în cursul săptămânii și 363 ore sâmbăta - duminica și sărbătorile legale, valoarea acestora actualizată cu coeficientul de inflație de la data la care trebuiau achitate, până la 31.05.2008, fiind de 5614 lei, potrivit răspunsului la obiecțiuni.
Totodată, instanța respins excepția prescripției dreptului la acțiune constatând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 283 alin.l lit. din codul muncii, aplicându-se termenul de prescripție de 3 ani care a început să curgă la data scadenței fiecărei sume începând cu anul 2004, care până la data introducerii acțiunii (19.11.2007 ) nu s-a împlinit.
Prin urmare, având în vedere cele arătate, instanța a admis acțiunea precizată, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3501,50 lei, reprezentând prima de C, 2004-2005 și Paște 2005, ce va fi actualizată cu indicele de inflație începând cu data scadenței fiecărei sume și până la data plătii efective, suma de 5614 lei, reprezentând contravaloarea orelor suplimentare și ore prestate în zilele de sărbători legale în perioada 19.11.2004 - 23.11.2005 ce va fi actualizată la data plății efective în raport cu indicele de inflație cât și suma de 803, lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și onorariu expertiză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA B,solicitând admiterea căii de atac și în principal modificarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul respingerii în fond a acțiunii ca neîntemeiată iar în subsidiar a stabilirii obligației de plată prin raportare la salariul de bază mediu,cu mențiunea că acestea sunt sume brute susceptibile de deducerea impozitului pe venit,a CAS și CASS.
A susținut recurenta-pârâtă că în mod greșit tribunalul nu a reținut apărarea sa în sensul că primele pretinse de salariați au fost incluse în salariul de bază începând cu luna martie 2003,această operațiune juridică având valoarea unei novații.
Intimatul-reclamantul, deși legal citat, nu s-a prezentat la instanță și nici nu a formulat întâmpinare la recurs.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității recurente, în articolul 168 alin.2 se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 -2007 prevede că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paște și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paște și de C rămân incluse în salariu, însă presupunând că susținerea recurentei este reală aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamanților că acest lucru corespunde realității.
Mai mult decât atât recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.
Legat de același articol al Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamanților s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile.
Este adevărat că în recurs s-a depus la dosar o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual însă acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumei datorate reclamantului în condițiile art. 168, fiind necesară efectuarea unei expertize contabile-salarizare care în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.
Cum în fața instanței de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă nu se pot administra probe noi cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că în materia conflictelor de muncă în recurs casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul și va casa în parte sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit a cuantumului corect al sumei datorate reclamantului în ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea primelor de C 2004, 2005 și Paște 2005, actualizate, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA (fostă SC SA) cu sediul social ales în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați și asociații, împotriva sentinței civile nr.1966 pronunțată la data de 8 iulie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în Scăieni, Calea, nr. 73, bloc 19,.A,.4, jud. P și în consecință:
Casează în parte sus-menționata sentință și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond numai în privința soluționării capătului de cerere referitor la acordarea primelor de C 2004, 2005 și Paște 2005, actualizate.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 octombrie 2008.
Președinte Judecători
- - --- - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.3 ex./29.10.2008
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu, Marilena