Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 270/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 270/R-CM
Ședința publică din 26 martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta COMUNA -PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.802/CM din 28 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru recurentul-pârât, în baza delegației de la dosar, lipsind intimatul-reclamant Sindicatul Preuniversitar Muntenia, pentru - și intimata-pârâtă Școala.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatului-reclamant Sindicatul Preuniversitar Muntenia, pentru -, prin care solicită judecarea în lipsă.
Apărătorul recurentei-pârâte precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, desființarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii. Precizează că, pentru a beneficia de sporul în cuantum de 15% era necesar un buletin de expertizare a condițiilor de muncă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 27 iulie 2007, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia a formulat acțiune în numele și pentru reclamanta, membru de sindicat, -, în contradictoriu cu pârâtele Școala și Comuna pentru a fi obligate la plata unui spor pentru condiții vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază pentru personalul care, în realizarea sarcinilor de serviciu lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru, atât de la data pronunțării sentinței, cât și pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată în funcție de rata inflației la data plății efective.
În motivarea acțiunii s-a arătat că salarizarea personalului din învățământ este reglementată în principal de prevederile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte care reglementează salarizarea personalului bugetar.
În acest sens au fost invocate disp.art.48-50 din actul normativ menționat, în raport de care personalul didactic beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr.128/1997, precum și de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Sporul de 15% pentru condiții vătămătoare solicitat în prezenta acțiune este reglementat de Hotărârea Guvernului nr.281/1993, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art.1 din HG nr.281/1993 salarizarea personalului din unitățile bugetare se face ținând seama de specificul fiecărui domeniu de activitate: unități de învățământ, unități de cercetare.
În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, art.8 lit a) prevede posibilitatea acordării unui spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
S-au mai invocat disp.art.43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ în care se prevede că "pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau alte asemenea, salariații primesc sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație specifică, concedii suplimentare, reducerea vârstei de pensionare, echipamente și materiale de protecție gratuite".
De asemenea, art.35 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului A prevede acest drept pentru condiții grele de muncă prin acordarea unui spor de 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
S-a mai arătat că în sistemul de învățământ există o serie de funcții a căror exercitare presupune utilizarea efectivă în procesul muncii, cel puțin 50% din timpul normal de lucru, a computerului, respectiv: informatician, profesor de informatică, inginer de sistem, laborant pentru informatică, analist-programator, analist-programator ajutor, operator control date, secretar, administrator financiar (de patrimoniu), bibliotecar (cu fond de carte informatizat), alte categorii de personal.
Ulterior acțiunea a fost precizată în sensul că s-a solicitat de către reclamant ca drepturile bănești să fie acordate pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, până la data pronunțării sentinței, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.802/CM din data de 28 noiembrie 2007, Tribunalul Argeșa admis în parte acțiunea precizată și a obligat pe pârâta Școala să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de 15% din salariul de bază pentru condiții vătămătoare pentru perioada 27.07.2004 - 28.11.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta Comuna să vireze pârâtei Școala fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
Ambele pârâte au fost obligate plătească reclamantei suma de 82 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele acestei sentințe, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta desfășoară activitate în funcția de secretar la Școala, iar potrivit adeverinței eliberată de angajator și depusă la dosar, în realizarea sarcinilor de serviciu aceasta lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru.
Locurile de muncă existente la Școala au fost expertizate de Autoritatea de Sănătate Publică A, sens în care a fost întocmit buletinul de determinare nr.85/04.06.2007 de către Dr., medic primar medicina muncii la
Concluziile reținute în buletinul de determinare prin locurilor de muncă la Școala sunt următoarele:
La serviciul secretariat din cadrul unității există calculatoare, imprimante pentru fiecare post de lucru.
Salariații din cadrul acestor servicii, care lucrează în activitate continuă la calculatoare în fața monitoarelor prezintă o serie de acuze medicale printre care: oboseala vizuală și generală, cefalee, lăcrimare, ceea ce denotă o suprasolicitare a aparatului vizual și a atenției.
Personalul care lucrează la aceste aparate tip calculatoare prevăzute cu monitoare și imprimante este supus unui cumul de noxe.
Așa cum rezultă și din fișele de post aflate la dosar, reclamanta avea ca obligație în exercitarea sarcinilor de serviciu utilizarea produselor software din dotarea unității, întocmind toate situațiile necesare procesului instructiv-educativ și activităților de secretariat și laborant.
Deși sporul solicitat de reclamantă nu este prevăzut expres de Legea nr.128/1997, acesta este reglementat prin nr.HG281/1993 pentru salarizarea personalului din unitățile bugetare, precum și în Contractele Colective de Muncă la Nivel de de Învățământ, respectiv la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului
Pentru aceste considerente și în raport de disp.art.70-72 din Legea nr.168/1999, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte, fiind admisă ca atare.
În baza art.269 din Codul munciia fost obligată pârâta Școala să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând spor de 15% din salariul de bază pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, respectiv pentru perioada 27.07.2004 - 28.11.2007, sume ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație față de disp.art.161 alin.4 Codul muncii.
În calitate de ordonator secundar de credite, pârâta Comuna a fost obligată să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate, potrivit dispozițiilor Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Comuna, susținând că este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece nu are obligația legală de a calcula și de a acorda diferența de drepturi salariale reclamantei, drepturile salariale fiind acordate de la bugetul de stat și nu de la bugetul local al Comunei.
De asemenea a susținut că reclamanta nu poate beneficia de sporul solicitat pentru că nu face parte din personalul de specialitate sau administrativ și nici nu este obligatoriu să-i fie acordat un spor de 15 %, întrucât legea nu prevede un cuantum fix, ci până la 15 %, funcție de posibilitățile financiare ale instituției.
Pârâta a solicitat și respingerea cererii privind cheltuielile de judecată.
Recursul este nefondat.
Prima instanță a admis acțiunea reclamantei și față de recurenta-pârâtă, pronunțându-se în mod implicit asupra calității sale procesuale pasive, pe care a considerat-o îndeplinită în persoana acesteia.
Este adevărat că drepturile salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de către ordonatorii terțiari de credite, respectiv de centrele universitare de învățământ, iar calcularea și acordarea efectivă a acestora este obligația angajatorului propriu.
Potrivit dispozițiilor art.26 anexa 8 b din Legea nr.631/2002 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2003, finanțarea cheltuielilor de personal pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se efectuează din taxa pe valoarea adăugată, iar repartizarea sumelor pe comune, orașe, municipii, se face de către consiliul județean prin hotărâre, cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului Școlar Județean.
Potrivit Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, în cadrul prerogativelor conferite de art.38 lit. și e, consiliul local are obligația de a face toate demersurile pentru a asigura repartizarea sumelor necesare pe comune, orașe, municipii, așa cum s-a arătat mai sus, în vederea salarizării personalului didactic.
În același context, pârâta-recurentă urmează să se preocupe să-i fie puse la dispoziție sumele respective, chiar dacă nu le calculează și nu le plătește efectiv, iar această obligație vine în concordanță cu ceea ce susține și pârâta în recurs.
Și cea de a doua critică este nefondată, întrucât în speță a fost întocmit un buletin de determinare prin locurilor de muncă cu nr.85 din 04.06.2007 de către Dr., medic primar medicina muncii la
s-a făcut la serviciul secretariat din cadrul unității, unde lucrează reclamanta din dosarul de față și există calculatoare și imprimante pentru fiecare post de lucru.
S-a stabilit în urma expertizării că salariații din cadrul acestor servicii, care lucrează în activitate continuă la calculatoare în fața monitoarelor, prezintă o serie de acuze medicale, respectiv oboseală vizuală și generală, cefalee, lăcrimare, ceea ce denotă o suprasolicitare a aparatului vizual și a atenției, personalul care lucrează la aparatele tip calculatoare fiind supus unui cumul de noxe.
S-a precizat că la aceste locuri de muncă salariații sunt supuși unui risc real de îmbolnăvire profesională.
Sporul solicitat de reclamantă este reglementat prin nr.HG281/1993 pentru salarizarea personalului din unitățile bugetare, precum și în contractele colective de muncă la nivel de de învățământ, respectiv la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului
Reclamanta îndeplinește condițiile pentru acordarea acestui spor, atâta timp cât lucrează în exercitarea sarcinilor de serviciu peste 50 % din programul de lucru pe calculator, în condiții periculoase sau vătămătoare, aspect dovedit prin buletinul de expertizare a locurilor de muncă sus-arătat.
Nu se poate pretinde, așa cum arată pârâta în recurs, că reclamantei nu i se cuvine maximul de spor de 15 % și că nu sunt aceleași condiții de periculozitate sau de vătămare pentru aceasta, deoarece, așa cum rezultă din buletinul de expertizare a locurilor de muncă, lucrează la serviciul secretariat, în aceleași condiții.
Și ultima critică din recurs referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată este nefondată, întrucât cu înscrisurile doveditoare depuse în fața primei instanțe, reclamanta a dovedit că a efectuat cheltuielile respective, cererea fiind corect admisă în baza art.274 Cod procedură civilă față de pârâta-recurentă, ca parte căzută în pretenții.
Așa fiind, este inexact că prin hotărârea pronunțată, admițând acțiunea și față de Comuna instanța ar fi încălcat legea, situație în care în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta COMUNA - prin Primar, împotriva sentinței civile nr.802/CM din data de 28 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/02.04.2008.
Jud.fond:.
.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Veronica Șerbănoiu Bădescu
