Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3958/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1587/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 3958R

Ședința publică de la 01 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin

JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache

Judecător: - -

Grefier:

Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenți: Administrația Națională a de Stat, escu, G, G, împotriva sentinței civile nr.38/F din data de 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: Ministerul Administrației și Internelor, Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 320,având ca obiect "drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții:, escu, G, G, prin avocat, cu împuternicire avocațială nr.-/05.05.2009 și intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 320, prin consilier juridic, ce depune delegatie de reprezentare, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 11.05.2009 și respectiv la data de 13.05.2009, de către intimatul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, întâmpinare.

Curtea comunică copie întâmpinare formulată de Ministerul Administrației și Internelor.

Reclamanții prin avocat depune la dosar tabel cu personalul contractual din UM 320, care are dreptul la norma de hrană, precum și practică judiciară in sensul ca pretentii similare au fost admise de alte instante.

Intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 320, prin consilier juridic, depune la dosar punctul de vedere solicitat de instanța de recurs cu privire la fondul cauzei și comunică un exemplar și avocatului recurenților.

Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei de interes in privinta recursului declarat de ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT și acordă cuvântul atat pe aceasta exceptie, cât și în susținerea/combaterea recursurilor declarate.

Recurenții, escu, G, G, prin avocat, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției lipsei de interes a recursului promovat de Cât privește propriul recurs, se solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat, cu mențiunea că aceste drepturi bănești se cuvin întregului personal, întrucât norma de hrana reprezinta un drept banesc, asadar, o indemnizație, termen pe care legea il foloseste. Fără cheltuieli de judecată.

Intimatul ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 320, prin consilier juridic, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției lipsei de interes a recursului promovat de În ceea ce privește recursurile formulate, solicită respingerea acestora, ca nefondate, conform punctului de vedere ce a fost depus la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.38/F din data de 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor si a fost respinsă cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă cererea formulată de către reclamanții, escu, G, G, în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 320 și Administrația Națională a de Stat B, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță n baza art.137 alin. 2 din pr.civ. a reținut cu privire la excepțiile invocate următoarele:

Astfel, față de excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, invocata de către acesta, instanța a constatat că reclamanții au calitatea de personal contractual încadrat la.- 320 și solicită plata indemnizației de hrană așa cum este recunoscută și alocată personalului încadrat în instituțiile sistemului național de apărare, ordine publică și siguranța națională.

Potrivit art.9 alin.1 din nr.OUG25/2007:, Administrația Națională a de Stat, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, trece din subordinea Guvernului și coordonarea primului-ministru în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative."

Potrivit art.7 alin.2 din nr.OUG30/2007:,Ministrul internelor și reformei administrative are calitatea de ordonator principal de credite."

Potrivit art.21 din Legea nr.500/2002:, (1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin.(1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Astfel, având în vedere textelor de lege mai sus enunțate, a rezultat că Ministerul Administrației și Internelor, în calitatea sa de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare aprobate pentru instituțiile publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite.

Prin urmare, stabilirea și plata drepturilor bănești ce revin fiecărui salariat în parte, din cadrul unităților teritoriale sunt în competența exclusivă a conducătorilor acestora, care sunt ordonatori terțiari de credite.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că potrivit OUG nr.25/2007, Administrația Națională a de Stat a devenit organ de specialitate al Administrației Publice Centrale cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

În același timp, în baza art.18 alin.3 din Legea nr.15/2008 pentru aprobarea nr.OUG30/2007 privind organizarea și funcționarea MIRA rezultă că personalul preluat potrivit prevederilor nr.OUG25/2007 beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 01.01.2008.

Din economia dispozițiilor nr.OUG24/2004 privind salarizarea personalului contractual din instituțiile bugetare, alocația de hrană solicitată de reclamanți nu este reglementată printre indemnizațiile și sporurile specifice acestei categorii de personal.

Același lucru se constată și din analiza dispozițiilor nr.OG10/2008 privind stabilirea nivelului de salarizare al personalului contractual din instituțiile bugetare.

Mai mult decât atât, făcând o interpretare prin analogie, se constată că nici în dispozițiile Legii nr.360/2002 privind statutul polițistului, norma de hrană nu se cuprinde în indemnizațiile și sporurile acordate acestei categorii, ea fiind reglementată separat de aceste drepturi, prin art.28 lit.c din același act normativ.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâta Administrația Națională a de Stat B și reclamanții, escu, G, G, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, recurenta pârâta Administrația Națională a de Stat B solicita casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei în fond, aratand ca instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.Astfel, arata recurenta ca pentru termenul de la data de 27.01.2009 nu a fost legal citată, pricina judecându-se la prima înfățișare, dovada de citare nefiind restituită la dosarul cauzei. Mai mult, în chiar practicaua sentinței se menționează că procedura este nelegal îndeplinită.

Mentioneaza recurenta parata ca citația i-a fost comunicata după primul termen de judecată, mai precis în data de 28.01.2009, fapt dovedit de data poștei menționată pe citație. Prin faptul că actele de procedură au fost îndeplinite cu neobservarea formelor legale, recurentei i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, instituției publice nefiindu-i apărate interesele.

Prin recursul declarat, recurenții-reclamanți solicita casarea sentintei recurate, în motivare aratand ca la primul termen de judecată, 27.01.2009, instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105, alin 2 din Codul d e Procedură Civilă, deoarece la acel termen procedura de citare nu a fost legal indeplinita cu intimata-parata B. Dovada in acest sens este faptul ca citația a ajuns la Oficiul Poștal B și la sediul pârâtei menționate în data de 28.01.2009, dată la care hotărîrea fusese deja pronunțată.

Consideră recurenții- reclamanți ca au fost lipsiți de dreptul la apărare neputând administra probatoriul, respectiv să cunoasca apărările formulate de pârâtele- intimate prin întâmpinările depuse la dosar.

Precizeaza recurentii reclamanti dreptul pretins prin cererea de chemare in judecata a fost reglementat prin Legea nr.15/2008 pentru aprobarea OUG30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative (în prezent Ministerul Administrației și Internelor), care prevede in articolul 18 alineatul (3) ca: "Personalul Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare. Personalul preluat potrivit prevederilor OUG25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008".

Neacordarea acestui drept a fost motivata de parate prin nealocarea fondurilor necesare plății prin suplimentarea bugetului instituției din cauza dificultăților financiare cu care s-a confruntat bugetul general consolidat al Ministerului Economiei și Finanțelor.

Este de remarcat că B - ordonator secundar de credite a solicitat prin adresa nr.10790/04.09.2008 conducerii 320 să facă propunerile de buget necesare pentru plata drepturilor legale reprezentând norma de hrană, avându-se în vedere în cursul anului 2008 o rectificare în baza căreia ar putea fi alocate în bugetul propriu fondurile necesare.

Sumele necesare au fost solicitate în vederea aprobării în bugetul care, în calitatea sa de ordonator principal de credite, are prerogativa legală de repartizare a creditelor bugetare aprobate pentru instituțiile publice ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari, în speță, B - aparat central, ordonator secundar de credite, iar - 320, ordonator terțiar de credite.

Mentioneaza recurentii-reclamantii ca solicitarea adresată de B unităților sale teritoriale subordonate, printre care și - 320 a fost făcută în baza prevederilor legale în vigoare, care le recunosc acest drept, inclusiv a Notei privind acordarea drepturilor de hrană pe timp de cuvenite personalului civil din cadrul Administrației Naționalei de Stat - aprobată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu nr.7962/8473//2008.

Mai precizeaza recurentii-reclamanti ca beneficiaza de alte drepturi salariale specifice institutiilor de ordine publica, cum ar fi indemnizația de dispozitiv.

Arata recurentii-reclamanti ca în contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din A pe anii 2008- 2009,la capitolul 4 Salarizarea și alte drepturi bănești, art. 30 alin(4) prevede ca Personalul contractual este alocat la normele de hrană conform prevederilor legale .

In drept, recursul se intemeiaza pe dispozitiile art. 304 pct 5, 7, 8 si 9 Cpc.

Prin întâmpinarea formulată intimatul Ministerul Administrației și Internelor a solicitat respingerea recursului declarat de recurenții-reclamanți, ca nefondat.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocate de către recurenți, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:

In privinta exceptiei lipsei de interes in declararea recursului de catre recurenta parata Administrația Națională a de Stat B, Curtea retine ca este intemeiata fata de imprejurarea ca prin sentinta recurata cererea reclamantilor a fost respinsa, astfel incat parata nu a cazut in pretentii. Interesul este o conditie a formularii oricarei cereri pe parcursul procesului, desemnand folosul practic pe care partea care formuleaza cererea il obtine. Or, in cauza, prin declararea recursului recurenta parata nu poate obtine un astfel de folos fata de solutia data de prima instanta. Prin urmare, recursul va fi respins ca lipsit de interes.

Cat priveste motivul de recurs invocat de recurentii reclamanti referitor la nelegala citare a paratei Administrația Națională a de Stat B, Curtea retine ca, intr-adevar, la termenul de judecata la care pricina a fost solutionata,de altfel, sindurul termen in fata instantei de fond, si anume 27 ianuarie 2009, procedura de citare cu parata Administrația Națională a de Stat nu a fost indeplinita, dovada de citare nefiind restituita la dosar. Este un fapt retinut si in referatul grefierului de sedinta de la acel termen.

Potrivit art. 85 Cpc, "judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel", iar art. 107 Cpc prevede ca "presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii".

Aceasta nulitate are un caracter relativ, norma legala fiind instituita in vederea protejarii intereselor partii care nu a fost legal citata pentru termenul de judecata. Prin urmare, numai aceasta poate invoca respectiva neregularitate procedurala, iar nu si alta parte in proces.

Cf. art. 105 alin 2 Cpc, "actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor preavzute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie".

Reclamantii recurenti nu au suferit vreo vatamare a drepturilor procesuale, ei avand posibilitatea de a face probele in aparare si a supune atentiei instantei toate cererile pe care le considera necesare pentru solutionarea justa a pretentiilor formulate. In consecinta, nu este indeplinita o cerinta a nulitatii cf. art.105 alin 2 Cpc, astfel incat acest motiv de recurs nu este intemeiat.

Curtea retine insa ca sunt fondate criticile aduse modului in care prima instanta a solutionat pretentiile lor. Astfel, potrivit articolului 18 alineatul (3) din Legea nr.15/2008 pentru aprobarea OUG30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative: "Personalul Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare. Personalul preluat potrivit prevederilor OUG25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008".

Recurentii reclamanti au calitatea de personal contractual încadrat la.- 320, iar cf. art.9 alin.1 din nr.OUG25/2007:, Administrația Națională a de Stat, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, trece din subordinea Guvernului și coordonarea primului-ministru în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative."

Rezulta cu certitudine ca recurentii reclamanti sunt indreptatiti sa beneficieze de toate indemnizatiile si sporurile specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Norma de hrana este un drept specific acestor institutii, iar faptul ca nu este mentionata in mod distinct nu este un argument care sa justifice excluderea acestui drept din campul de aplicare a textului legal mai sus citat.

Curtea retine ca prevederea art. 18 alin 3 din Legea nr. 15/2008 are un caracter general, vizand orice indemnizatie sau spor specific anumitor institutii. Finalitatea legii este de a acorda si personalului preluat drepturi comparabile pentru a nu crea diferentieri intre personalul existent si cel preluat, ambele facand parte din aceleasi structuri.

Norma de hrana este acordata sub forma unui drept banesc, astfel incat are caracterul unei indemnizatii menite sa acopere anumite cheltuieli facute de salariati.

Argumentul de analogie la care prima instanta a facut apel nu este relevant, deoarece Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului este o reglementare speciala fata de actul normativ privitor la drepturile banesti ale altor categorii de personal din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Mai mult, faptul ca nr.OUG24/2004 privind salarizarea personalului contractual din instituțiile bugetare si nr.OG10/2008 privind stabilirea nivelului de salarizare al personalului contractual din instituțiile bugetare nu prevad dreptul personalului contractul din aceste institutii la norma de hrana nu este determinat, atat timp cat prin legea nr. 15/2008 legiuitorul a instituit o norma speciala pentru personalul preluat.

Constatam ca recurentii reclamanti trebuie sa beneficieze de norma de hrana, aceasta fiind in concordanta cu finalitatea urmarita de legiuitor prin art. 18 alin 3 din Legea nr. 15/2008.

De altfel, retinem ca parata Administrația Națională a de Stat recunoaste acest drept al recurentilor prin inscrisurile de la filele 13 si 18 din dosarul de fond, fila 16 din dosarul de recurs, care are caracterul unei marturisiri extrajudiciare, cf. art. 1204 civ.

Acest drept se cuvine recurentilor reclamati incepand cu data de 01.01.2008 pana la data pronuntarii prezentei hotarari, 01.06.2009. Cererea de plata a dreptului pentru viitor nu este intemeiata avand in vedere ca nu este probata o nerespectare a obligatiei legale de catre angajator, astfel incat nu exista un prejudiciu cert care sa justifice dreptul de actiune al recurentilor.

Sumele acordate cu titlu de norma de hrana vor fi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective in scopul acoperirii prejudiciului cauzat recurentilor reclamanti prin scaderea valorii reale a acestor drepturi neachitate la timp.

Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul declarat de recurenții-reclamanți, escu, G, G, va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că va admite, în parte, acțiunea, va obliga pârâții la plata drepturilor bănești constând în normă de hrană, începând cu data de 01.01.2008, până la data de 01.06.2009, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație până la plata efectivă. Va admite excepția lipsei de interes invocată din oficiu, și, în consecință, respinge recursul declarat de recurenta Administrația Națională a de Stat ca fiind lipsit de interes.

Va fi respinge, ca neîntemeiată, cererea de plată a acestor drepturi și în continuare.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția lipsei de interes invocată din oficiu, și, în consecință, respinge recursul declarat de recurenta Administrația Națională a de Stat, împotriva sentinței civile nr.38/F din data de 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, escu, G, G, Ministerul Administrației și Internelor si Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 320 ca fiind lipsit de interes..

Admite recursul declarat de recurenții, escu, G, G, împotriva aceleiași sentințe.

Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că:

Admite, în parte, acțiunea.

Obligă pârâții la plata drepturilor bănești constând în normă de hrană, începând cu data de 01.01.2008, până la data de 01.06.2009, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație până la plata efectivă.

Respinge cererea de plată a acestor drepturi și în continuare, ca neîntemeiată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 01.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact. /2ex

01.07.2009

Jud. fond:;

Președinte:Călin Dragoș Alin
Judecători:Călin Dragoș Alin, Daniela Georgeta Enache

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3958/2009. Curtea de Apel Bucuresti