Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 4583/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4583
Ședința publică de la 02 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 2471 din 28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ și intimații, -, fostă, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s- luat act de faptul că pârâtul recurent Ministerul Justiției solicită judecarea cauzei în lipsă în baza art. 242 cod procedură civilă după care,
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că la data de 15 februarie 2007, petentii, (), ( ), ( ), ( ), și ( ) - au formulat cererea de chemare in judecata intimaților Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor Publice,Curtea de APEL CRAIOVA si Tribunalul Gorj, solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea intimaților Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice la virarea catre Curtea de APEL CRAIOVA care urmeaza sa vireze catre Tribunalul Gorj, ce va face plata efectiva catre petenți, a drepturilor banesti reprezentind sporul de stabilitate în raport cu vechimea continuă în magistratură astfel cum este definită în art. 86 din Legea 303/2004,calculat la indemnizatia de incadrare bruta lunara, in transele prevazute de Legea nr.303/2004 si art. 41 al.1 din nr.OG27/2006, pentru perioada 01.10.2004 la zi și pe viitor.
Petentii au mai solicitat actualizarea drepturilor banesti in raport de indicele de inflatie, incepind cu data nasterii dreptului material la data platii efective precum si obligarea intimatului Tribunalul Gorj la efectuarea mentiunilor corespunzatoare in carnetul de munca, prin evidentierea acordarii procentuale a sporului de fidelitate.
Ulterior, la data de 4.12.2007, petenții și-au precizat acțiunea în sensul că solicită să se constate că perioada în care am lucrat ca jurisconsult, consilier juridic, avocat, notar, constituie vechime continuă în magistratură, urmând ca Tribunalul să fie obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă în scopul acordării sporului de stabilitate, fidelitate și pensionării la cerere.
In motivarea actiunii au aratat ca, in calitate de magistrati, in cadrul Judecătoriei Tg- și își îndeplinesc obligațiile profesionale ce decurg din Regulamentul de organizare și funcționare a instanțelor și Statutul magistratului. Că în perioada anterioară îndeplinirii funcției de judecători au desfășurat activități efective în muncă juridică, respectiv avocat, consilier juridic sau jurisconsult.
Această perioadă nu a fost valorificată ca vechime efectivă în magistratură, astfel încât,la stabilirea și acordarea indemnizației de stabilitate s-a avut în vedere vechimea numai în funcțiile de judecător sau procuror, fără a ține cont de prevederile Legii 303/2004 și ale Hotărârii nr.122 din 30.03.2005 conform cărora au vechime continuă în magistratură, ceea ce îi îndreptățește la acordarea sporului de stabilitate.
Intimata Ministerul Justitiei a formulat intimpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 2471 din 28 februarie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, (), ( ), ( ), ( ), și ( ) - în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj.
A constatat că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de avocat, notar, consilier juridic și jurisconsult constituie vechime în magistratură în sensul prevăzut de art. 82 alin. 1 teza finală din Legea nr. 303/2004.
A fost obligat Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă privind perioadele în care petenții au lucrat ca avocat, notar, consilier juridic sau jurisconsult.
A respins celelalte capete de cerere.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petentii, în calitate de judecători în cadrul Judecătoriei Tg-C, îndeplinind funcții de avocat, jurisconsult sau consilier juridic în decursul carierei profesionale, au solicitat prin acțiunea de față plata drepturilor bănești reprezentând spor de stabilitate, în raport de vechimea continuă în magistratură astfel cum a fost definită de art. 86 din Legea 303/2004 coroborat cu Hotărârea nr. 122 din 30.03.2005, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, în tranșele prevăzute de Legea 303/2004 și art. 41 al.1 din OG 27/2006, începând cu 1.10.2004 și pe viitor și totodată să se constate că perioadele în care au îndeplinit funcțiile de avocat, consilier juridic și jurisconsult constituie vechime în magistratură în sensul art. 82 al.2, teza finală din Legea 303/2004.
Potrivit art. 4(1) din OUG 177/6.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, magistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 al.2 iar potrivit art. 4(1) din OUG 27/29.03.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor., judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la ICCJ sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art.3 al.1.
Reglementarea modului în care se stabilește acordarea majorării indemnizației este clară în sensul aceasta se acordă numai în raport de vechimea efectivă în funcțiile expres și limitativ enumerate de lege. Funcțiile de consilier juridic, jurisconsult, avocat sau notar nu se regăsesc printre funcțiile care îndreptățesc magistrații la obținerea majorării indemnizației și nici nu sunt asimilate judecătorilor sau procurorilor în sensul art. 87(1) din Legea 303/2004.
Pentru aceste considerente, este neîntemeiată cererea petenților privind plata drepturilor bănești reprezentând sporul de stabilitate în raport cu vechimea continuă în magistratură, luând în calcul perioadele în care au îndeplinit funcțiile de consilier juridic, jurisconsult, avocat sau notar precum și efectuarea mențiunilor aferente în carnetul de muncă.
În conformitate cu art. 82 al.1 din legea nr. 303/2004, judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării iar la aliniatul 2 se prevede că judecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați, la cerere, înainte de îndeplinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin.1, dacă au o vechime de cel puțin 25 ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.
Acordarea pensiei de serviciu este condiționată de îndeplinirea vârstei prevăzute de lege și o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, în conținutul noțiunii de vechime în magistratură fiind incluse și perioadele în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții juridice în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, conform dispozițiilor art.86 din aceeași lege.
Pentru pensia de serviciu acordată la cerere potrivit art. 82 al.2 din Legea 303/2004, legiuitorul a instituit condiția ca beneficiarul pensiei să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător sau procuror. După instituirea regulii în ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu, legiuitorul a înțeles să stabilească și o ipoteză de excepție, pentru situația în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat.
În aceasta situație nu este avută în vedere perioada în care s-a exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult sau notar, astfel încât instanța a constatat că s-a instituit un tratament juridic discriminator între persoanele care au exercitat profesia de avocat și cele care au exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult, în baza art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care statuează că diferența de tratament devine discriminare atunci când autoritățile statale induc distincții între situații asemănătoare și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. S-a decis în mod constant că la analizarea unei atari situații trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
În ceea ce privește comparabilitatea existentă între categoria profesională a avocaților și cea a consilierilor juridici, se constată că cele două profesii au fost reglementate asemănător, ambele categorii acordând asistență juridică. Instituirea unui tratament juridic distinct între cele două categorii profesionale în ceea ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu nu poate fi justificată obiectiv și rezonabil, raportat la comparabilitatea situaților și la dispozițiile art. 86 din Legea 303/2004.
În baza art. 27 alin. 1 din OG 137/2000, Tribunalul constatând ivirea unei situații de discriminare și totodată încălcarea dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reținut că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de avocat, jurisconsult, consilier juridic sau notar constituie vechime în magistratură în sensul art. 82 alin. 2, teza finală din Legea 303/2004.
Împotriva sentinței, la data de 03 aprilie 2008 și respectiv 04 aprilie 2008, au declarat recurs intimații DGFP G în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Prin motivele de recurs depuse pe aceeași dată, DGFP G invocă lipsa calității procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor, cu motivarea că acesta nu se poate confunda cu Statul Român și nici cu bugetul de stat, rolul său fiind acela de răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de art. 21-27 din Legea Finanțelor Publice nr. 72/1996, respectiv art. 26-31 din Legea nr. 500/2002 privind finanțelor publice.
Pe de altă parte, arată că nu există raporturi de muncă între acest minister și reclamant, care este salariatul Ministerului Justiției, astfel că nu poate fi obligata plată pentru salariații altui minister.
In ceea ce privește alocarea de sume pentru plata drepturilor bănești solicitate de reclamanți învederează că potrivit Legii nr. 500/2002, alocarea de fonduri pentru sume neprevăzute în buget poate fi efectuată numai de către Guvern prin intermediului fondului de rezervă bugetară.
Motivându-și recursul, Ministerul Justiției susține că sporul de fidelitate se stabilește în raport cu vechimea numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la ICCJ sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, nu și în raport de vechimea în alte funcții de specialitate juridică (jurisconsult, avocat, etc), îndeplinite anterior.
Perioada în care intimații au îndeplinit anterior activitatea de jurisconsult, avocat, etc. este valorificată pentru calculul vechimii în magistratură reglementate de art. 86 din legea nr. 303/2004, republicată, modificată și completată, în baza căreia se stabilesc drepturile de pensie ale magistraților, însă nu poate fi luată în considerare pentru acordarea sporului de fidelitate care, potrivit legii, se stabilește în raport cu vechimea efectivă în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la ICCJ sau de personal asimilat, judecătorilor și procurorilor.
Recursurile sunt întemeiate se vor admite avându-se în vedere următoarele considerente:
Astfel, recursul Ministerului Economiei și Finanțelor prin DGFP G este întemeiat și se va admite, în mod greșit prima instanță reținând calitatea procesuală pasivă a acestuia în cauză.
In raport de cele solicitate de reclamanți și acordate de Tribunalul Mehedinți (constatarea faptului că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de avocat, notar, consilier juridic și jurisconsult, constituie vechime în magistratură în sensul prevăzut de art. 82 alin. 2 teza finală din Legea nr. 303/2004) este evident faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor este lipsit de calitate procesuală,pasivă în condițiile în care nu există nici un raport juridic născut între acesta și petenți.
In speță, nu este vorba de acordarea unor drepturi salariale petenților, care să implice rolul Ministerului Economiei și Finanțelor în rectificări bugetare și rectificarea bugetelor alocate anual instanțelor judecătorești și parchetelor și de constatare a existenței unei situații discriminatorii între diferitele categorii sociale cu activitate juridică, astfel încât în mod eronat Tribunalul Gorja admis acțiunea în contradictoriu cu acest recurent.
In ceea ce privește recursul pârâtului Ministerul Justiției, se constată că este întemeiat avându-se în vedere următoarele considerente:
Referitor la primul motiv de recurs formulat de acest pârât, având drept obiect aplicarea dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 177/2002 ce reglementează acordarea sporului de stabilitate magistraților, se constată că sunt lipsite de interes și nu pot fi analizate, în condițiilor în care Tribunalul Gorja respins acest capăt de cerere formulat de reclamanți, prin care aceștia au solicitat plata drepturilor bănești reprezentând sporul de stabilitate în raport cu vechimea continuă în magistratură, prin luarea în calcul a perioadelor în care au îndeplinit funcțiile de avocat, notar, consilier juridic sau jurisconsult.
In privința celui de-al doilea motiv de recurs, privind interpretarea favorabilă în favoarea petenților a dispozițiilor art. 82 alin.2 teza finală din Legea nr. 303/2004, se constată că este întemeiat, în mod eronat Tribunalul Gorj reținând existența unei situații discriminatorii între persoanele care au exercitat profesia de avocat și cele care au exercitat profesia de consilier juridic și jurisconsult.
Astfel, dispozițiile art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 statuează că: judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzută de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar prevederile art. 82 alin. 2 din aceeași lege stipulează că: judecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari și procurorii financiari sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzută de lege și beneficiază de pensia de serviciu dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții, la calcularea acestei vechimi luându-se în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să fie mai mari de 10 ani.
Interpretând aceste dispoziții legale se constată că în alin. 1 este reglementată pensia de serviciu generală pentru magistrați, în timp ce în alin. 2 este reglementată pensia de serviciu specială pentru care este necesară îndeplinirea unor condiții mai stricte întrucât se acordă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.
Aceste dispoziții legale au fost considerate de către prima instanță ca instituind o stare de discriminare între magistrații care au exercitat anterior funcția de avocat și cei ce au activat în calitate de consilier juridic sau jurisconsult în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu specială.
Considerentele care au stat la baza pronunțării hotărârii recurate de către Tribunalul Gorj sunt greșite întrucât nu orice diferență de tratament semnifică în mod automat o încălcare principiului nediscriminării, Curtea Constituțională pronunțându-se în mod constant în această direcție, în sensul că dispozițiile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor, justificându-se admisibilitatea dar și necesitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane.
Nu poate fi vorba în cauză de existența unui tratament preferențial între persoanele aflate în situații analoage sau comparabile întrucât este opțiunea legiuitorului dacă să includă sau nu anumite funcții juridice în cadrul vechimii în magistratură sau în calculul altor5 drepturi cum ar fi vechimea pentru pensia de serviciu specială, iar diferențierea dintre categoriilor de magistrați urmărește un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate între scop și mijloacele utilizate.
Se poate adăuga și faptul că Tribunalul Gorja constatat ivirea unei situații de discriminare în baza dispozițiilor art. 28 alin. 1 din OUG nr. 137/2000, dispoziții ce au fost declarate ulterior, neconstituționale prin decizia nr. 1325 din 04.12.2008, prin care s-a constatat că dispozițiile acestei ordonanțe privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
In virtutea dispozițiilor constituționale, art. 115 și 126 alin. 1, instanțele judecătorești au misiunea de realiza justiția prin aplicarea legii în cadrul litigiilor dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, competența de a institui, modifica și aproba norme juridice de aplicare generală revenind Parlamentului și prin delegare legislativă, Guvernului.
Față de cele arătate, se constată că Tribunalul Gorja făcut o greșită aplicare a legii, hotărârea recurată fiind afectată de motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă,astfel încât în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 296 cod procedură civilă,recursurile declarate de pârâți se privesc ca fiind întemeiate și se vor admite, se va modifica hotărârea arătată în sensul că se va respinge în totalitate cererea formulată de petenți
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 2471 din 28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ și intimații, -, Fostă.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea în totalitate.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. P,
3 ex/IE/14.07.2009
fond:
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Cristina Raicea, Ligia Epure
