Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 6467/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bnești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVIL ȘI PT. CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6467
Ședința public de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Epure
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
*************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția General a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței civile nr.2962/18.12.2007, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, având ca obiect, drepturi bnești.
La apelul nominal fcut în ședința public, prțile nu au rspuns.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, care învedereaz c recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de ctre intimații reclamanți în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lips.
Constatându-se cauza în stare de judecat, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursurilor de faț.
Prin sentința nr. 2962/18.12.2007, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis in parte cererea formulata de petentii, in contradictoriu cu intimatii Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. S-a dispus obligarea intimatilor sa plateasca petentilor drepturile banesti reprezentand sporul de confidentialitate cuprins intre 15%-30% incepand cu 31.08.2004 pana la 31.08.2007 si in continuare, sume ce urmeaza sa fie actualizate cu indicele de inflatie incepand cu momentul datorarii pana la data platii efective.
A fost obligat intimata Tribunalul Gorj sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale petentilor.
S-a constatat prescrisa cererea pentru perioada 10.06. 2002 -31.08.2004.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:
Petentii au calitatea de judecatori si respectiv de asistenti judiciari in cadrul Tribunalului Gorj.
Potrivit dispozitiilor art. 2 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare: " prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie social, convingeri, sex, orientare sexual, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenența la o categorie defavorizat, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlturarea recunoașterii, folosinței sau exercitrii, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice."
De asemenea in conformitate cu disp. art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor omului: "Exercitatea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata in special pe sex rasa culoare limba religie opinii politice sau orice alte opinii origine nationala sau sociala apartenenta la o minoritate nationala avere, nastere sau orice alta situatie."
Observand legislatia care instituie dreptul anumitor categorii profesionale la plata unui spor de confidentialitate, respectiv criteriile in baza carora se acorda acest spor, se retine ca s-a nascut o forma de discriminare intre aceste categorii profesionale si categoria judecatorilor si aceea a asistentilor judiciari. Astfel, OG nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii prevede acordarea unui spor de 30% de confidentialitate pentru "pastrarea confidentialitatii in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei ". De asemenea, prin OG 64/2006 privind salariazarea si alte drepturi ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, prin OG nr 19/2006, OG nr. 10/2007, OG 6/2007, OG 24/2000 si alte acte normative s-a prevazut acordarea acestui spor salarial pentru personalul militar si functionarii publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, functionarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, personalul CNSAS si pentru alte categorii de salariati.
Sustinerea intimatei Ministerul Justitiei in sensul ca situatiile acestor categorii de salariati si categoria magistratilor si cea a asistentilor judiciari nu sunt comparabile intrucat difera statutul, drepturile si obligatiile, si acesta ar putea fi o stare de lucruri de natura sa justifice discriminarea in ceea ce priveste acordarea sporului de confidentialitate, nu poate fi primita. In acest sens se retine ca adevaratul criteriu care justifica acordarea sporului de confidentialitate il reprezinta informatiile, faptele, documentele confidentiale cu care aceste categorii profesionale lucreaza. Astfel nu este vorba exclusiv asa cum sustine intimata de "informatii clasificate, ci si de informatii, fapte si documente asupra carora prin natura functiei si deontologia profesionala, petentii trebuie sa pastreze si pastreaza confidentialitatea.
Astfel, ne gasim chiar in situatia prezentata de Curtea Europeana care a apreciat ca discriminarea se produce atunci cand "persoane aflate in situatii analoage sau comparabile in materie, beneficiaza de tratament preferential si aceasta distinctie nu-si gaseste nici o justificare obiectiva sau rezonabila". Desigur ca situatia magistratilor si cea a asistentilor judiciari este comparabila cu aceea a celorlalte categorii profesionale amintite mai sus chiar daca doar in ceea ce priveste caracterul confidential al informatiilor si documentelor cu care opereaza.
In ceea ce priveste cererea de acordare a sporului de confidentialitate pentru perioada 10.06.2002-31.08.2004, s-a constatat ca este prescris dreptul material la actiune intrucat s-au nesocotit dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, fiind depasit termenul de prescriptie de 3 ani.
Referitor la cererea de a se efectua mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale petentilor, aceasta a fost admisa si a fost obligat intimata Tribunalul Gorj sa efectueze aceste mentiuni in baza art. 6 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca.
Cererea de a se plati actualizarea sumelor reprezentand sporul de confidentialitate a fost considerat intemeiata fiind admisa cu motivarea ca prin neeplata catre petenti a sporului de confidentialitate la timp s-a produs acestora un prejudiciu material care urmeaza sa fie acoperit prin actualizarea sumelor datorate conform indicelui inflational care a facut ca in perioada de timp scursa de la momentul datorarii sporului pana la data platii efective sumele sa se devalorizeze continuu.
Avand in vedere aceste considerente, instanta a admis in parte cererea, a obligat intimatii sa plateasca petentilor drepturile banesti reprezentand sporul de confidentialitate in procent de 15%-30% incepand cu 31.08.2004 pana la 31.08.2007 si in continuare, sume ce urmeaza sa fie actualizate cu indicele de inflatie incepand cu momentul datorarii pana la data platii efective, sa oblige intimata Tribunalul Gorj sa sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale petentilor si sa constate prescrisa cererea pentru perioada 10.06.2002-31.08.2004.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiție, și Direcția General a Finanțelor Publice G, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor.
În motivarea recursului Ministerului Justiției, s-au artat, în esenț, urmtoarele:
Nu exist temei legal pentru admitereas sporului de confidențialitate la judectori iar reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG nr. 137/2000.
De asemenea, acordarea pentru viitor a sporului de confidențialitate echivaleaz cu depșirea atribuțiilor puterii judectorești.
Dreptul la sporul de confidențialitate pentru judectori și asistenții judiciari nu este recunoscut și protejat prin lege, nu este reglementat prin nici un act normativ în vigoare.
În mod eronat s-a reținut existența unei discriminri în raport cu prevederile art. 1 alin. 3 din Og nr. 137/2000, situația reclamanților nefiind comparabil cu aceea personalului militar, funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, magistraților militari, membrilor plenului și a altor salariați din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Splrii Banilor, a personaluilui din aparatul CNCD, salariaților CNSAS.
De asemenea, informațiile gestionate de ctre reclamanți nu pot fi încadrate în categoria celor prevzute de art. 20 alin. 3 din legea nr. 656/2002
Din punct de vedere al cuantumului, s-a artat c sporul are o valoare de 15% din salariu, acest procent fiind valoarea maxim.
În sprijinul susținerilor sale, recurentul a invocat practic judiciar considerat relevant.
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispouzițiile 304 pct. 4 și pct. 9 cod. pr. civ.
În motivarea recursului formulat de Direcția General a Finanțelor Publice G, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a artat, în esenț, c MEF nu are calitate procesual pasiv, nefiind implicat, sub nici o form, în raporturile de munc dintre reclamanți și Ministerul Justiției.
Verificând hotrârea recurat prin prisma criticilor formulate, Curtea constat criticile formulate ca fiind parțial fondate, dup cum urmeaz:
Prin Decizia nr. 46/2008 pronunțat în recursul în interesul legii, ICCJ a constatat urmatoarele aspecte.
Magistrații constituie o categorie special de personal care își desfșoar activitatea în temeiul unui raport de munc sui generis. Este un raport juridic care are la baz un acord de voinț, un contract nenumit, de drept public, încheiat cu însuși statul, reprezentat de Președinte României și de Consiliul superior al Magistraturii.
Ulterior numirii, prți în raporturile de munc ale magistraților sunt, în puterea legii, ca exponenți ai puterii judectorești a statului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe și parchete de pe lâng acestea.
Drepturile și obligațiile acestor categorii de personal sunt reglementate de Legea nr. 303/2004, Legea nr. 317/2004 și Legea nr. 304/ 2004.
În ceea ce privește drepturile și obligațiile personalului auxiliar de specialitate, acestea sunt reglementate de Legea nr. 567/2004.
Ceea ce este comun magistraților, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, în ceea ce privește problema pus în discuție de recursul în interesul legii, este faptul c atribuțiile și responsabilitțile fiecrui post, condițiile de munc cât și cuantumul indemnizațiilor/salariilor nu pot fi negociate în mod individual, deoarece ele sunt stabilite de lege sau de regulamentele aprobate de.
Magistrații, în temeiul art. 16 alin. 1 din Codul d eontologic al magistraților, aprobat prin Hotrârea nr. 144/2005 a, publicat în Monitorul Oficial nr. 382/6 mai 2005, magistrații au obligația de a nu dezvlui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în aceast calitate. Nerspectarea secretului deliberrii sau a confidențialitții lucrrilor care au acest caracter constituie abatere disciplinar, potrivit art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 republicat.
În același timp, art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 și art. 9 din Codul d eotologic al persoalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești, aprobat prin Hot. nr. 145/2005 a, personalul auxiliar de specialitate este obligat s pstreze secretul profesional, confidențialitatea, în legtur cu faptele și informațiile despre care ia cunoștinț în executarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfșurare au asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Fcându-se trimitere la dispozițiile art. 3 din OG nr. 19/2006 aprobat prin Legea nr. 444/2006, la art 15 din OG nr. 6/2007, la art. 30 alin. 3 din OG nr. 137/2000, art. 15 din OG nr. 64/2006, art. 13 din OG. nr. 57/2000, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, art. 13 din OUG nr. 123/2003 și art. 13 din OG nr. 10/2007, s-a constatat c spor de confidențialitate primește tot personalul din instituțiile și autoritțile publice care gestioneaz informații clasificate din clasa secretelorde stat și secrete de serviciu și pentru care, prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
Sporul de confidențialitate nu era prevzut printre sporurile ce se acordau magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de Legea nr. 50/2006 modificat și nici prin alte acte normative care reglementeaz în prezent salarizarea și alte drepturi ale judectorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției cât și salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea precum și din cadrul altor unitți din sistemul justiției.
Invocându-se dispozițiile OG nr. 137/2000 modificat și completat de Legea nr. 324/2006 ce a transpus în dreptul intern prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalitții de tratament între persoane, fr deosebire de origine rasial sau etnic și prevederile Directivei Consiliului nr. 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalitții de tratament în ceea ce privește încadrarea în munc și ocuparea forței de munc s-a concluzionat de ctre Înalta Curte de Casție și Justiție c este justificat acordarea unui anumit spor tuturor salariaților care lucreaz efectiv în condițiile prescrise de lege pentru acordarea acestui spor, astfel c sporul de confidențialitate trebvuie acordat tuturor care gestioneaz secrete de stat și secrete de serviciu, indiferent c lucreaz în administrația public, central sau local, în justiție sau în aparatul Parlamentului.
În consecinț,judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la despgubiri constând în spoul de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedur civil, pentru instanțe.
Se constat fondat îns, critica privind cuantumul sporului de confidențialitate, instanța de fond acordând, prin încheierea pronunțat la data de 6 martie 2008, un procent de 30% din salariul de baz, în loc de 15%, așa cum s-a stabilit de ctre instanța suprem, în recursul în interesul legii de care s-a fcut vorbire anterior.
Se va respinge ca nefondat, îns, critica privitoare la dispoziția potrivit creia obligația de plat a sporului de confidențialitate s-a dispus și pentru viitor, fiind evident c, pân la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației, se impune acordarea acestor drepturi bnești, corespunztor atribuțiilor de serviciu ale reclamanților.
În ceea ce privește calitatea procesual pasiv a Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea reține c menținerea acestuia în cauz se impune nu numai pentru opozabilitate, dar și în raport de prevederile din legea bugetului de stat și din actele normative ce reglementeaz atribuțiile acestui minister.
Astfel, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, MEF coordoneaz acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual al contului de execuție.
În consecinț, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și proiectele de rectificare a acestor bugete, ceea ce înseamn c Ministrul Justiției, în calitatea sa de ordonator principal de credite, în situația scoaterii din cauz a, ar fi pus în imposibilitatea de dispune de fonduri bugetare pentru plata drepturilor bnești solicitate, deși acestea sunt statuate prin hotrâri judectorești.
Faț de cele artate anterior, date fiind dispozițiile art. 312 rap. la art. 304 pct. 9 cod. pr. civ. va fi admis recursul formulat în cauz de Ministerul Justiției și va fi modificat sentința în parte, în sensul obligrii intimaților la plata, ctre reclamanți, a unui spor de confidențialitate de 15% în loc de 30%, începând cu data de 31 august 2007.
Sub acest aspect, va fi admis și recursul formulat de Direcția General a Finanțelor Publice G, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția General a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței civile nr.2962/18.12.2007, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, având ca obiect, drepturi bnești.
Modific sentința în parte.
Oblig intimații s plteasc petenților sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 31.08.2007, în loc de 15%-30%.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 18 2009.
PREȘEDINTE: Ligia Epure - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -/ 2 ex./ 6 ian. 2010
.4ex/
,
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu
