Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 951/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 951
Ședința publică din data de 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.245 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți C, -., S, -., toți cu domiciliul ales la.Av. Pahon, cu sediul în M,-, -.2,.B,.4,.15, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat, lipsă fiind intimații-reclamanți C, -., S, -.,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Avocat pentru recurenta-pârâtă arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței și, pe fond, respingerea capătului de cerere privind obligarea recurentei-pârâte la plata suplimentelor salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă, întrucât aceste sporuri au fost introduse în salariu potrivit telexului nr.2412/1998.
De asemenea, solicită exonerarea recurentei-pârâte de la plata cheltuielilor de judecată, depune și concluzii scrise și precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 5919/120/24.11.2008 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanții C, -., S, -., au chemat în judecată pe pârâta SC SA, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata contravalorii cotei de gaze și aprovizionare toamnă-iarnă pentru anii 2005 - 2008 și de asemenea, obligarea pârâtei să stabilească și să acorde acțiunile la care acestia au dreptul ca urmare a trecerii la o formă de privatizare, iar pe cale de consecință plata beneficiilor conform CCM.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt salariații pârâtei și de la nașterea drepturilor solicitate și până în prezent, pârâta nu s-a achitat de obligațiile prevăzute în CCM pe anii 2005 - 2008, că în mod eronat drepturile de mai sus prevăzute în CCM la nivel de ramură petrolieră nu au fost preluate și în CCM la nivel de societate.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanții au arătat că în baza art. 168 alin. 6 din CCM la nivel de ramură pe anii 2004-2008, în situația trecerii la o formă de privatizare, salariații vor beneficia de un număr de acțiuni negociat de cu SA, acordate gratuit.
De asemenea, au mai arătat reclamanții că, prin art. 139 din CCM, se prevede că, în funcție de profitul net obținut de pârâtă, în fiecare an, negociază cu modalitatea concretă și condițiile de participare a salariaților la profit. La dosarul cauzei s-au depus copii de pe cărțile de identitate, cărțile de muncă ale reclamanților.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat prescrierea dreptului la acțiune pentru suplimentările salariale cât și excepția lipsei calității procesuale active, susținând că termenul în care se puteau solicita aceste drepturi era de 6 luni, în conformitate cu dispozițiile art. 283 lit. e din Codul muncii, potrivit cărora, în condițiile în care se invocă încălcarea CCM, termenul de prescripție este de 6 luni.
De asemenea, având în vedere că aceste drepturi se acordă după negocieri care se organizează cu 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă suplimentările salariale, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, întrucât aceste negocieri nu au avut loc, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 245 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-au respins excepțiile invocate de pârâtă privind prescripția dreptului la acțiune și lipsa calității procesuale active a reclamanților, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, a fost obligată pârâta la plata drepturilor salariale privind aprovizionarea toamnă-iarnă 2007, s-a respins ca nefondată cererea privind cota de gaze și ca prematur formulată cererea privind acordarea de acțiuni și beneficii și totodată, a fost obligată pârâta la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că drepturile solicitate de reclamanți sunt drepturi salariale și, în aceste condiții, termenul de prescripție este de 3 ani de la data la care s-a născut dreptul în condițiile art. 283 lit. c Codul muncii.
În ceea ce privește calitatea procesuală activă, instanța de fond a reținut că reclamanții justifică această calitate prin faptul că sunt salariați ai SA, iar dreptul lor la acțiune s-a născut odată cu înscrierea în CCM a drepturilor salariale pe care le solicită.
A mai reținut instanța de fond, că negocierile vizează numai chestiuni adiacente, respectiv cuantumul venitului la care se aplică, etc. și nu creează un drept efectiv în favoarea pârâtei prin ele însele.
Față de aceste considerente instanța de fond a respins aceste excepții ca nefondate.
Cu privire la primul capăt de cerere al acțiunii, instanța de fond a reținut că reclamanții au primit contravaloarea cotei de gaze, întrucât, începând cu anul 1997, aceste venituri au fost incluse în salariul mediu de bază, motiv pentru care ulterior nu s-a mai făcut vorbire în CCM pe anii ulteriori.
Pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, aceasta este prevăzută în art.170 alin.1 și 2 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, pe anul 2007, și, deși prin întâmpinare pârâta a susținut că nu datorează aceste sume de bani întrucât au fost incluse în salariile de bază, nu a dovedit acest aspect, motiv pentru care instanța de fond a admis în parte acest capăt de cerere cu privire la aprovizionarea toamnă-iarnă pe anul 2007.
Având în vedere că în ceea ce privește acțiunile, între și SA s-a încheiat un protocol pentru stabilirea numărului de acțiuni și a valorii acestora, această problemă urmând a fi rezolvată pe cale amiabilă, instanța de fond a respins acest capăt de cerere ca prematur formulat.
Pentru același motiv, instanța de fond a respins și cererea privind beneficiile întrucât se încearcă rezolvarea acestui litigiu pe cale amiabilă și numai ulterior, în cazul în care nu se va putea rezolva, reclamanții sunt îndreptățiți să promoveze o nouă acțiune.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Pârâta susține că soluția este netemeinică și nelegală în sensul că, în mod greșit instanța de fond nu a reținut excepția de prematuritate a acțiunii, deoarece sumele ce trebuiau achitate cu titlu de primă puteau fi plătite numai în condițiile negocierilor cu sindicatele care urmau să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior celor două evenimente și, așa cum s-a dovedit, aceste negocieri nu au avut loc.
Cea de-a doua critică a recursului se referă la greșita respingere a excepției de prescripție a acțiunii, motivat de faptul că, fiind vorba de drepturi prevăzute de CCM, în cauză este incident termenul de prescripție de 6 luni prev. de art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că acțiunea trebuie respinsă ca neîntemeiată, deoarece sumele pretinse de reclamanți au fost deja încasate ca urmare a includerii acestor prime în salariu.
Sub acest aspect, recurenta arată că potrivit art. 9 CCM interpretarea clauzelor acestui contract se face prin consens, iar potrivit art.10 soluționarea problemelor ivite privind executarea contractului revine unei Comisii paritare, organ care a confirmat includerea în salariu a primelor solicitate prin acțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, Curtea va constata că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze (denumit în continuare ) precum și art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997( denumit ), reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paști, Ziua, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă), salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.
Respectând aceste clauze contractuale, în anul 1997, angajatorul a plătit salariaților suma de 440.000 lei brut reprezentând suplimentarea salarială prevăzută în contract, astfel cum rezultă din adresa nr.2328/8 octombrie 1997.
Prin această adresă semnată de reprezentanții Patronatului și s-a convenit ca includerea acestui drept în salariul de bază să se facă începând cu data de 1 ianuarie 1998, după un mod concret de calcul ce va fi negociat odată cu indexarea salariilor pentru trimestrul IV.
Curtea mai reține că prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pentru mai multe dintre sucursalele sale între care și recurenta pârâtă, pe de o parte și pe de alta, s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și salarii peste 2.000.000 lei-5%.
În pe anul 1998, la art.168 alin.2, există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.
Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate, aferente anilor 1999-2002, dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.
În concluzie, există dovada includerii acestui drept în salariile brute de bază ale angajaților, prin efectul menținerii lui în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007, trebuie respinsă.
Drept consecință, recursul declarat în cauză urmează a fi admis și, în temeiul art.312 Cod pr.civ. se va modifica în parte sentința, în sensul că va respinge și capătul de cerere privind aprovizionarea de toamnă iarnă pentru anul 2007 și, de asemenea, va exonera pe recurenta-pârâtă de plata cheltuielilor de judecată.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.245 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți C, -., S, -., toți cu domiciliul ales la.Av. Pahon, cu sediul în M,-, -.2,.B,.4,.15, județul D și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că respinge cererea privind acordarea primelor de toamnă-iarnă 2007 și exonerează pârâta de plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 6 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
3ex./22.05.2009
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
