Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1229/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția civilă mixtă-
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1229/R/2008
Ședința publică din 11 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Moșincat
Judecător: -
Grefier:
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de petenta domiciliată SMB.dul - - 3. 4 în contradictoriu cu intimata SC SA B sector 1 Calea nr. 239 împotriva sentinței civile nr. 560/D din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta intimatei avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 43 din 10 august 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței, că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Reprezentanta intimatei, nu solicită alte probe.
Nefiind alte probe sau excepții de invocat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei intimatei asupra recursului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței civile atacate, fără cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 560/D din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta
A fost admisă acțiunea reclamantei, domiciliată în S M, Bulevardul -, -. 4, jud. S M, în contradictoriu cu pârâta cu sediul in B, Calea, nr. 239, sector 1, pentru drepturi bănești și, în consecință:
A fost obligată societatea pârâtă să achite reclamantei drepturile reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști pentru anii 2005, 2006, 2007 și de C pentru anii 2004, 2005, 2006, calculate raportat la salariul de bază mediu la nivelul societății
A fost obligată pârâta la plata dobânzilor legale calculate în conformitate cu art. 3 alin. 3 din OG9/2000.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei a fost soluționată în sensul respingerii, instanța apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c și nu lit. e din Codul muncii.
Pe fond, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SNP vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP Cu minimum 15 zile înaintea fiecărui eveniment pentru care se acordă suplimentărilor vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordate, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor". Prin alin. 2 s-a precizat că "Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 reia textul art. 168 alin. 1 în aceeași variantă cu cea din anul 2004, dar modifică aliniatul 2 dispunând că "în anul 2003suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articolau fost introduseîn salariul de bază al fiecărui salariat". Acest din urmă text se regăsește în ultima formă menționată și în CCM pe anul 2006 și pe anul 2007.
La dosarul cauzei, pârâta a depus Adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 în care se menționează că "părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alin. 1 și 2, la momentul negocierilor colectiva voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat " (fila 57). Prin Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din CCM al datată 31.08.2007 (fila 58) semnată de reprezentanți ai patronatului și sindicatului se dă o interpretare textului în discuție "potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Art. 31 din același act normativ dispun că poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru.Modificările se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților. Art. 236 alin. 4 Codul muncii dispune că CCM încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Toate aceste norme condiționează valabilitatea CCM de voința părților semnatare și de respectarea dispozițiilor legale aplicabile, voința partenerilor sociali trebuind să se manifeste în conformitate cu prevederile legale.
Textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 conferă posibilitatea modificării CCM prin voința părților, dar precizează formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență acestor modificări.
Textul reia un principiu general, aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, în sensul că ele pot fi modificate prin acordul de voință al părților, dar numai până în momentul încetării efectelor acestor acte. Ca atare și CCM poate fi modificat potrivit acordului de voință al părților doar pe parcursul executării lui.
În cauză, înscrisurile depuse în probațiune de către pârâtă (Adresa Comisiei Paritare și Nota de la fila (58) vizează o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 și 2 din CCM la nivelul unității, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui CCM anula și în totală contradicție cu exprimarea neechivocă cuprinsă în textul menționat în fiecare an din cei pentru care se solicită drepturile. În acest sens art. 168 alin. 2 prevăzut, că suplimentările în cauză au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariatdoar în anul 2003fiind astfel de necontestat că aceste drepturi nu au fost incluse în salariul de bază și în anii 2004, 2005 și 2006, câtă vreme s-au menținut și dispozițiile aliniatului 1 al art. 168. În consecință, reinterpretarea clauzei în discuție după încetarea Contractului Colectiv de Muncă pe fiecare an în discuție, cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 și fără a se înregistra actele de reinterpretare la organele competente, nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit și neechivoc al dispozițiilor art. 168 alin. 1 și 2.
Din cuprinsul actelor depuse în probațiune de către pârâtă, nu rezultă cu certitudine că pârâta și-ar fi executat obligația de plată a drepturilor solicitate de reclamantă, urmând ca instanța să admită acțiunea acesteia.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului acestor drepturi, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1, calculul se face raportat la salariul de bază mediu pe SNP
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței în sensul obligării intimatei la plata sumelor solicitate ca drepturi salariale restante, calculate raportat la salariul mediu brut pe unitate și a dobânzilor aferente.
Prin motivelor de recurs s-a invocat că, potrivit art. 168 din contractul colectiv de muncă pe anii 2004 - 2007, stabilirea valorii concrete a drepturilor salariale, se face în urma negocierilor cu, în speță, salariul de bază mediu nu este ceva fix astfel că, adresa din anul 2007 ar trebui să poarte viza, semnătura, ea fiind doar redactată de serviciul resurse umane din. Adresele depuse de ea, sunt rezultatul negocierilor în urma cărora au rezultat nivelul cuantumului salariilor suplimentare a adausurilor, indemnizațiilor, drepturi devenite obligații pentru sucursale.
Nu s-a luat în calcul salariul mediu comunicat prin adresa nr. 2022/04.09.2007, pe parcursul anilor 2004- 2007, s-au acordat sporuri calculate la nivel de salariu mediu brut, astfel că se impune acordarea drepturilor - salarii suplimentare raportat la salariul mediu brut, conform adreselor 1666/25.03.2003, 313/25.10.2005, 713/15.05.2006, cu dobânzile aferente pe anii 2004- 2007.
În drept s-au invocat disp. art. 168, art. 3,7 contractul colectiv de muncă, art. 4 codul muncii, art. 304 cod pr. civilă.
S-a solicitat de avocata intimatei respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Conform contractului colectiv de muncă încheiat între SNP SA și salariații reprezentați de înregistrat la cu nr. 2714/16.04.2004- fila 43 dosar fond- în art. 168 alin. 1 s-a prevăzut faptul că salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA, același aspect reieșind și din copia contractului colectiv de muncă pe anii 2005- fila 31, 2006, fila 63, 2007 fila 55- 56.
Obiectul recursului de față nu-l face decât faptul că instanța a acordat drepturile solicitate raportat la salariul de bază mediu la nivelul societății în loc de solicitarea recurentei de a i se achita drepturile raportat la salariul mediu brut pe unitate, celelalte aspecte referitor efectiv la fondul dreptului acordat, nefiind contestate, nu vor fi analizate.
Urmare a dispozițiilor legale enunțate mai sus, art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă pentru anii 2004 - 2007- este cert că drepturile acordate raportat la salariul mediu pe unitate și nu brut cum solicită recurenta au fost conforme acestora, criticile fiind nefondate. Faptul că salariul mediu s-a comunicat doar pe anul 2007 este un aspect irelevant față de dispoziția legală cuprinsă în contractul colectiv de muncă, nemodificat conform legii, produce efecte juridice.
Față de toate considerentele expuse, nefiind incidente disp. art. 304 cod pr. civilă instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 cod pr. civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de petenta domiciliată SMB.dul - - 3. 4 în contradictoriu cu intimata SC SA B sector 1 Calea nr. 239 împotriva sentinței civile nr. 560/D din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.dec.
18.09.2008.
Jud fond -
Dact IM/2 ex./18.09.2008.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat