Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1398/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 1398/2009-
Ședința publică din 02 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Popa Aurora | - - | - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria |
- - | - JUDECĂTOR 3: Trif Doina | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarearecursurilor civile formulate de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B și de recurenții intervenienți, C, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, toți cu domiciliul procedural ales în S- județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ambii cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA, CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, p-ța - - nr. 1-3 și cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, împotriva sentinței civile nr. 453/LM/2008 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, după care:
Instanța constată că intervenienta are calitatea de intimată și nu de recurentă, cum din eroare a fost citată.
Instanța, din oficiu, invocă excepția de nulitate a recursului formulat de reclamanta și intervenienții, C, Antik, față de prevederile articolului 306 Cod de procedură civilă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.453/LM/2008 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge acțiunea și cererile de intervenție formulate de reclamanții și intervenienții, () -, -, -, C, Antik, -, și, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță areținut, analizând actele și lucrările dosarului, următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța de fond a reținut că potrivit Legii nr. 500/2002, a G nr. 208/2005 și a G nr. 386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din G nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de paratul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a reținut că potrivit art. 21 din OG nr. 137/2000 republicata judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a CNCD.
Reclamanții și intervenienții arată că au un program de permanență ce presupune ca periodic si consecutiv timp de câte o săptămână după orele de program și în zilele nelucrătoare sa fie disponibili și in caz că e necesar să se prezinte la sediul instanței in cel mai scurt timp,ca astfel a fost restrâns dreptul lor la libertatea de mișcare,drept garantat prin legislația internă și internațională și se aduce o atingere relațiilor sociale privind viața de familie având în vedere că nu au posibilitatea de a-și face un program normal pentru sfârșitul de săptămână.
Reclamanții mai arată că sunt discriminați față de alte categorii de salariați, respectiv polițiștii care sunt remunerați pentru serviciul de permanență.
Instanța a reținut că reclamanții și intervenienții ocupând funcțiile de personal auxiliar,respectiv magistrați nu sunt îndreptățiți la sporul de permanență solicitat, întrucât nu există nici un text de lege care să prevadă acordarea acestui spor și acestora. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să acorde acest spor atunci prevedea în mod expres într-unul din textele de lege care reglementează salarizarea acestora, acordarea acestui spor personalului auxiliar și magistrați. De asemenea reclamanții și intervenienții nu se află într-o situație comparabilă sau similară cu a altor bugetari,fiecare categorie de bugetari bucurându-se de un statut aparte,reglementat de legi de organizare diferite și având legi proprii de salarizare,iar aplicarea unui tratament nediscriminatoriu nu înseamnă uniformizare salarială.
In mod greșit consideră reclamanții ca s-ar afla intr-o situație comparabila cu a altor categorii socio-profesionale. Situația lor nu poate fi comparata cu a altor categorii socio-profesionale, atâta timp cat pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul justiției de bucura de o serie de drepturi si beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați, indicate de reclamanți.
Astfel, conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților si personalului auxiliar de specialitate fata de al altor categorii profesionale, precum si sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac sa nu poată fi reținută o situație comparabila, de discriminare, intre categorii profesionale.
Conform principiului separărilor puterilor în stat, unica autoritate legislativă a țării este Parlamentul, astfel încât instanța de judecată are menirea doar de a pune în aplicare dispozițiile legale adoptate de parlament, neputându-se substitui organului legislativ pentru a extinde aplicabilitatea unei dispoziții legale și altor categorii de persoane decât cele enumerate în mod limitativ de legiuitor în textele de lege de care se prevalează în acțiunea formulată reclamanții și intervenienții.
Cu privire la înscrierea mențiunilor referitoare la acest spor in carnetele de munca ale reclamanților si intervenienților urmare a respingerii capătului de cerere privind acordarea sporului de permanență, instanța a respins pe cale de consecința si această pretenție.
În ce privește cererea subsidiară a intervenienților magistrați, a fost respinsă pentru că pe de o parte nu există nici un text de lege care să prevadă plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru sau compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător, iar pe de altă parte nu a fost făcută dovada prestării efective a unei muncii suplimentare.
Împotriva acestei sentințe s-au formulat trei recursuri de către reclamanți și intervenienți, astfel:
Prin recursul formulat, recurenții intervenienți, -, în calitate depersonal auxiliar de specialitate la Judecătoria Salonta, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii.
Prin motivele de recurs au învederat instanței faptul că în calitate de grefieri au un program de permanență ce presupune ca periodic și consecutiv, timp de câteva zile pe lună conform planificării, după orele de program și în zilele nelucrătoare, să fie disponibili și în caz de necesitate să se prezinte la sediul instanței pentru redactarea propunerilor de arestare preventivă în cauzele penale ce presupun urgență, sens în care a fost restrâns dreptul acestora la libertatea de mișcare, aducându-se atingere astfel relațiilor sociale privind viața de familie, întrucât nu au posibilitatea de a-și programa sfârșitul de săptămână sau sărbătorile, de a acorda atenție și îngrijire familiei, respectiv a-și onora obligațiile casnice și gospodărești, iar în ceea ce privește concediul de odihnă, tot datorită acestei situații urmează a fi fragmentat pentru asigurarea permanenței. Recurenții învederează faptul că nu au fost recompensați pentru timpul în care, practic, sunt obligați să nu părăsească localitatea, fiind discriminați față de alte categorii de salariați, respectiv polițiștii care sunt remunerați cu un spor de 25% din salariu pentru serviciul de permanență, conform articolului 11 din OG nr. 38/2003.
În drept, se invocă prevederile articolelor 25, 53 din Constituția României, articolului 13 aliniatul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolului 2 aliniatul 4 din OG nr. 137/2000, articolului 283 aliniatul 1 litera c Codul muncii coroborat cu dispozițiile articolului 166 din Codul muncii și articolului 67 din Legea nr. 168/1999.
Aceeași cerere și motivare vizează și recursul formulat de reclamanții-,.
Prin recursul formulat deintervenienții, C, Antik, și reclamanta, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu consecința admiterii acțiunii, dar acest recurs nu a fost motivat în termenul legal, motivarea (care practic vizează aceleași aspecte ca și celelalte două recursuri) s-a făcut abia la 17.11.2008, cu mult peste termenul legal prevăzut de lege.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
În ceea ce privește recursul formulat de intervenienții, C, Antik, și reclamanta, acesta nu a fost motivat în termenul de 10 zile de la comunicarea hotărârii, astfel cum prevede articolul 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, coroborat cu articolul 303 Cod de procedură civilă, care stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, sau înăuntrul termenului de recurs.
În cauză, acestor recurenți li s-a comunicat hotărârea la data de 09.06.2008, conform dovezilor de comunicare din dosarul de fond, recursul a fost declarat la 13.06.2008, însă motivarea recursului s-a făcut abia la 17.11.2008 - fila 15 dosar ICCJ nr-.
Recursul fiind motivat peste termenul legal, în cauză devin aplicabile prevederile sancționatoare ale articolului 306 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, astfel că instanța urmează a admite excepția invocată din oficiu privind nemotivarea în termen a recursului și a constata nulitatea acestui recurs.
Cât privește celelalte două recursuri, acestea urmează a fi respinse ca nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum a reținut instanța de fond, nu există prevedere legală pentru acordarea sporului de permanență personalului auxiliar de specialitate din domeniul justiției, cum nu există de altfel nici pentru judecători și procurori, ori, unde legiuitorul nu a prevăzut, nici judecătorul nu poate să le acorde, întrucât am fi în prezența unui adaos la lege, ceea ce este inadmisibil și încalcă principiul separării puterilor în stat.
Nu poate fi reținută critica recurenților reclamanți că se află într-o situație comparabilă cu alte categorii socio-profesionale, câtă vreme salariații din sistemul de justiție au drepturi, salarizare superioară și beneficii care nu se regăsesc și în situația altor categorii de salariați. Recurenții fac referire la drepturile polițiștilor, ori aceștia, prin legea specială nr. 360/2002 privind statutul polițistului au un alt statut, respectiv sunt funcționari publici civili cu statut special, înarmat și pentru care exercitarea profesiei implică îndatoriri și riscuri deosebite.
Așadar, atât atribuțiile de serviciu cât și sistemul de salarizare ale personalului din justiție, inclusiv ale personalului auxiliar de specialitate, sunt diferite față de ale celorlalte categorii profesionale, astfel că nu poate fi reținută o situație comparabilă între aceste categorii profesionale și nu poate fi vorba nici de discriminare. În acest sens, este de reținut că s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor OG nr. 137/2000 privind discriminarea.
În această idee, nu pot fi reținute nici apărările recurenților privind prevederile articolului 25 din Constituție referitor la libera circulație și articolului 53 din Constituție privind restrângerea unor drepturi și libertăți, respectiv articolului 13 aliniatul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind aceleași aspecte.
Față de cele expuse, neexistând nici un motiv de nulitate a hotărârii pe care instanța să-l invoce din oficiu, urmând a fi menținută aceasta în totalitate și, în condițiile articolului 306 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, urmează a fi constatată nulitatea primului recurs, iar în condițiile articolului 312 aliniatul 1, urmează a fi respinse ca nefondate celelalte două recursuri.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
CONSTATĂ NULITATEA recursului formulatde intervenienții, C, și reclamanta.
RESPINGE ca nefondaterecursurile declarate de intervenienții, toți cu domiciliul procedural ales în S- județul B și de reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ambii cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA, CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, p-ța - - nr. 1-3 și cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, împotriva sentinței civile nr. 453/LM/2008 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 02 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
decizie: PA/27.11.2009
Complet fond:,
în 2 ex.: /07.12.2009
45 comunicări cu:
1.,
2.C,
3.,
4.,
5.,
6.,
7.,
8..toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul
9.,
10.,
11.,
12.,
13.,
14.,
15.,toți cu domiciliul procedural ales în S- județul B
16.,
17.,
18.,
19.,
20.,
21.,
22.,
23.,
24.,toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B,
25.MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR,
26.MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,ambii cu sediul în B, sector 5,-,
27.TRIBUNALUL BIHOR,
28.CURTEA DE APEL ORADEA,
29.CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII,cu sediul în B, sector 1, p-ța - - nr. 1-3
30.,
31.,
32.,
33.,
34.,
35.,
36.,
37.,
38.,
39.,
40.,
41.,
42.,
43.,
44.,
45.,toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B,
Președinte:Popa AuroraJudecători:Popa Aurora, Galeș Maria, Trif Doina
