Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 227/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- litigiu de muncă
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 227
Ședința publică din 4 martie 2008
PREȘEDINTE: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 2: Pungă Titus
JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai
Grefier: - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, cu sediul în B, sector 1,--30, împotriva sentinței nr. 1300 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă, în dosarul -.
La apelul nominal, au lipsit reprezentanții: pârâtului recurent, ai pârâților intimați Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul Local al comunei, Școala cu clasele I-VIII și reclamanții intimați Sindicatul Învățământului Preuniversitar B,.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani - Secția civilă și înregistrată la data de 09.07.2007, disjunsă prin încheierea de ședință din 3 octombrie 2007 și completată ulterior, reclamanții, prin Liga Sindicatelor din Învățământ au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar Județean B, Școala -ă și Consiliul Local, solicitând obligarea acestora la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale decurgând din aplicarea salariului minim garantat pe țară de 880 lei ce a fost stabilit prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel național nr. 2895/29.11.2006 intrat în vigoare la 01.01.2007, pentru persoanele încadrate pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare și la daune interese pentru plata cu întârziere a acestor drepturi reprezentând actualizarea sumelor în funcție de indicii de inflație, precum și la plata dobânzii legale aferente.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, în conformitate cu art. 40 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă la nivel național nr. 2895 din 29.11.2006 începând cu 1.01.2007 salariul minim brut negociat pentru un program complet de lucru este de 440 lei, iar pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare este de 880 lei. Potrivit art. 3 alin. 1 lit. a Contractul colectiv este aplicabil salariaților din toate unitățile din țară indiferent de forma de capital social iar așa cum rezultă din anexa 7 Ministerul Educației, Cercetării și T este parte semnatară a contractului și s-a obligat să respecte în totalitate prevederile acestuia. Cu toate acestea, începând cu 1.01.2007 nu au fost respectate clauzele contractului colectiv de muncă, prin neplata la timp a diferențelor salariale solicitate persoanele îndreptățite au fost prejudiciate pe de o parte prin acțiunea de devalorizare a inflației iar pe de altă parte prin lipsirea de folosință a banilor fiind aplicabile disp. art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Pârâții Inspectoratul Școlar al Județului și Ministerul Educației, Cercetării și T au formulat întâmpinări la acțiunea reclamanților, prin care au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, motivat de faptul că nici unul dintre ei nu au calitatea de angajator al cadrelor didactice din instituția de învățământ chemată în judecată.
Prin sentința civilă nr. 1300 din 5 noiembrie 2007 a Tribunalului Botoșani - Secția civilă, a admis excepția lipsei calității procesual pasive și prin urmare a respins acțiunea formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar B pentru reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII și Consiliul Local pentru lipsa calității procesual pasive; a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Educației, Cercetării și T și Inspectoratul Școlar Județean
Totodată, a admis acțiunea reclamanților, prin Liga Sindicatelor din Învățământ B, formulată în contradictoriu cu Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar Județean B, Școala -ă și Consiliul Local.
Au fost obligați pârâții Școala -ă și Consiliul Local să calculeze și să plătească reclamanților diferența de drepturi salariale rezultată din acordarea salariului de bază brut de 880 lei pentru perioada 01.01.2007 - 30.09.2007; a obligat pârâții să plătească membrilor de sindicat susmenționați și sumele reprezentând reactualizarea în funcție de indicii de inflație a acestor diferențe, începând cu data scadenței fiecăreia în parte și până la plata efectivă, precum și dobânda legală prev. de OG9/2000, aplicată la diferența respectivă, dobândă calculată de la data de 09.07.2007 și până la cea a plății efective; a respins ca nefondată cererea privind acordarea acestor drepturi pentru perioada ulterioară datei de 01.10.2007.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art. 33 lit. a din Normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG2192/30.11.2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și T funcționează Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Acest organism consultativ propune spre aprobare nivelul conturilor standard corespunzătoare finanțării de bază a unităților din învățământ și întocmește un raport trimestrial /anual privind necesarul financiar din învățământul preuniversitar de stat, pe baza informațiilor centralizate transmise de către inspectoratele școlare județene (art. 45).
Potrivit art. 16 din aceleași norme metodologice, "Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat e asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea," iar conform art. 17 alin. 2, finanțarea unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean și bugetul de stat.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, în discuție sunt două chestiuni privitoare la aplicabilitatea contractului colectiv de muncă unic la nivel național valabil pentru anul 2007, cât și aplicabilitatea acestui contract colectiv de muncă pentru fiecare din persoanele reprezentate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar din
Potrivit art. 12 din Legea 130/1996, contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații din instituțiile bugetare. Prin aceste acte nu se pot însă negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Pe de altă parte, potrivit art. 13 din același act normativ, părțile au obligația să precizeze în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități și de ramură de activitate unitățile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate.
Instanța a mai avut în vedere faptul că, prin Legea 130/1996, art. 8, alin. 4, s-a statuat că, la încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal, fără a se distinge dacă salariații provin din sectorul particular sau sunt angajații unei instituții publice.
Acest act normativ trebuie interpretat și prin raportare la Legea 53/2003, în care se arată că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau afilierea lor la organizații sindicale (art. 239 ).
Prin art. 40 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național nr. 2895/21 din 29.12.2006, publicat în Monitorul Oficial partea a V- a nr. 5 din 29.01.2006, s-a stabilit că salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie este de 440 lei începând cu 1.01.2007, iar pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare, salariul de bază minim brut negociat este de 880 lei, începând cu 1.01.2007.
În art. 3 alin. 2 din contract se arată că se pot încheia contracte colective de muncă și pentru salariații instituțiilor publice, dar nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Prevederile acestor două articole din contractul colectiv de muncă la nivel național trebuiau interpretate prin raportare la prevederile Legii 130/1996 art. 8, cât și ale Legii 53/2003, art. 239, în care se arată că prin dispozițiile legale se pot stabili un cuantum minimal al drepturilor salariaților, iar prevederile contractului colectiv de muncă se aplică tuturor salariaților, indiferent dacă aceștia sunt din instituții publice sau din unități din sectorul particular.
De altfel, în Anexa 7 Contractului Colectiv de Muncă, Ministerul Educației și Cercetării figurează ca parte semnatară, iar în Anexa 4 părțile au stabilit lista ramurilor pentru care se vor încheia contracte colective de muncă, la pct. 27 figurând ramura învățământ cu un număr de salariați de 115.835.
Tribunalul, analizând susținerile pârâților Ministerul Educației și Cercetării și Inspectoratul Școlar Județean a constatat că, în prevederile Legii 128/1997 nu există nici un articol în care să se arate cuantumul salariului minim de bază brut garantat în plată la nivelul ramurii învățământ, astfel că nu devin aplicabile dispozițiile art.12 din Legea 130/21996, atâta timp cât legiuitorul nu a stabilit un nivel minim al salariului aplicabil personalului didactic ce ocupă funcții pentru care condiția de pregătire este de studii superioare.
În raport cu cele arătate mai sus, instanța a constatat că, prevederile art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel național - sunt aplicabile și personalului din instituțiile publice deci, implicit și celui din cadrul Ministerului Educației Cercetării și
În legătură cu cea de-a doua chestiune pe care a analizat-o instanța, s-a constatat că, potrivit Ordonanței 11/2007, a fost modificată Legea 128/1997, în sensul că au fost incluse anexele 1.1 1.2 2,3,4,5, prin care au fost stabiliți coeficienții de multiplicare aplicabili pentru funcțiile didactice din învățământul universitar și preuniversitar.
În temeiul acestei ordonanțe a fost emis Ordinul 1350/2007 privind metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG 11/2007.
Potrivit art.2 alin.2 salariul de bază este format din:
- salariul de bază al funcției didactice conform grilei de salarizare care include sporul de stabilitate numai la tranșele de vechime de peste 10 ani precum și sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate tranșele de vechime;
- indemnizația de conducere;
- indemnizația pentru învățământ special;
- gradație de merit;
- salariul de merit;
- indemnizația pentru personalul didactic de predare care îndeplinește funcția de dirigente, învățător, institutor și educator
Acesta este salariul de bază brut la care se referă art. 40 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe care l-a avut în vedere instanța la soluționarea prezentei cauze, prin raportare și la art. 41 din contractul 2895/21./2007 în care se arată că părțile contractante vor întreprinde demersuri pentru includerea în salariul de bază a unor sporuri astfel încât salariul de bază să aibă o pondere majoritară în ceea ce privește drepturile salariale.
Pentru o justă soluționare a cauzei, instanța a solicitat, în temeiul art. 129 Cod proc. civilă, relații de la pârâta Școala cu clasele I-VIII, com. cu privire la salariul de bază brut avut la 1.01.2007 de către reclamanți, funcția didactică deținută și nivelul studiilor.
Prin adresa nr. 536 din data de 30.10.2007 unitatea școlară a comunicat aceste relații, respectiv:, prof. cu studii superioare, cu un salariu de 767 lei la data de 1.01.2007, prof. cu studii superioare, 762 lei și, institutor, colegiu, 858 lei.
Pentru reclamanții a căror salariu de bază brut este mai mic de 880 lei și ocupă o funcție pentru care sunt necesare studii superioare în domeniu, devine aplicabil art. 40 din Contractul colectiv de muncă la nivel național -, astfel încât acestora li se cuvin diferențe de drepturi salariale începând cu 1.01.2007.
Conform acțiunii introductive, reclamanții au solicitat acordarea acestor drepturi până la data pronunțării sentinței și pentru viitor.
Dar, începând cu data de 1.10.2007, valoarea coeficientului de multiplicare pentru personalul din învățământul preuniversitar este de 259,593 lei, iar un profesor debutant cu studii superioare are un coeficient de multiplicare de 3,439 echivalent unui salariu de bază al funcției didactice de 892,74 lei. Așa cum se poate observa, în această situație salariul de bază minim brut al funcției didactice este mai mare de 880 lei stabilit în art.40 din Contractul colectiv de muncă, astfel că nu se mai justifică acordarea de diferențe drepturi salariale după 1.10.2007.
Conform art. 161 alin. 4 din Legea 53/2003, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Așa cum arată art. 1088 din Codul civil, la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, iar aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
În aplicarea principiului arătat de art. 78 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, a fost admisă și solicitarea privind acordarea actualizării de la data scadenței până la data plății efective a sumelor rezultate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Educației, Cercetării și
El susține că nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu este ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat. Susține că, potrivit art. 13 din nr.OUG 32/2001, finanțarea revine bugetelor locale. În acest sens este și textul art. 1 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 538/2001. Mai susține că n-are calitatea de angajator.
Pe fond, relevă că sunt incidente prevederile art. 12 din Legea nr. 130/1996. că instanța, procedând în acest mod, a creat norme juridice.
În cuprinsul Legii nr. 128/1997 nu este prevăzut salariul minim al cadrului didactic. Cuantumul drepturilor salariale a fost stabilit prin nr.OG 11/2007.
Mai susține că salariul de bază minim brut negociat stabilit pentru anul 2007 la 440 lei prin Actul adițional la Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007 - 2010, ca și nivelul de 880 lei pentru funcțiile cu studii superioare, sunt utilizabile la negocierea salariului personalului contractual care negociază drepturile salariale prin contracte colective sau individuale de muncă, iar nu pentru salariații din sectorul bugetar ale căror drepturi salariale sunt stabilite prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului.
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, curtea reține că recursul Ministerului Educației, Cercetării și T care, în drept, poate fi încadrat în art. 304 pct. 4 și 9 Cod proc civilă, este nefondat.
Prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești., hotărârea pronunțată nu este lipsită de temei legal și nici n-a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurentul are atribuții legate de procedura de finanțare a învățământului.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, potrivit art. 33 lit. a din Normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și T funcționează Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, care propune spre aprobare ministerului nivelul conturilor standard corespunzătoare finanțării de bază a unităților din învățământ și întocmește un raport trimestrial/anual privind necesarul financiar din învățământul preuniversitar de stat (art. 45), pe baza informațiilor centralizate trimise de inspectoratele școlare județene.
Sub acest aspect, inexistența calității de angajator, stricto sensu, apare lipsită de vreo relevanță juridică de vreme ce, in terminis,nu el figurează obligat.
Legea nr. 130/1996 trebuie interpretată prin raportare la Legea nr. 53/2003 ( Codul muncii ). Potrivit art. 239 din acest cod << Prevederile contractului colectiv de muncă produce efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală >>.
Prin art. 40 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național nr. 2895/21 din 29 decembrie 2006 ( Of. nr. 5/29 ianuarie 2006) s-a stabilit că salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie este de 440 lei începând cu 1 ianuarie 2007, iar pentru personalul încadrat pe funcții, pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare, salariul de bază minim brut negociat este de 880 lei.
Celelalte critici, sub aspectul examinat, nu sunt justificate în considerente similare.
Văzând și prevederile art. 3041din Codul d e procedură civilă,
Constatând nefondat recursul, în baza art. 312 din același cod, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T B, împotriva sentinței nr. 1300 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă, în dosarul -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
25.03.2008
Președinte:Apetroaie EufrosinaJudecători:Apetroaie Eufrosina, Pungă Titus, Gheorghiu Neculai
