Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4757/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(7325/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4757/
Ședința publică din data de 25 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 2268 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI R DE VEDE - INSTITUȚIA PRIMARULUI și CONSILIUL LOCAL R DE VEDE, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta reclamantă Mită, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.2268/16.06.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta,în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului de Vede - Instituția Primarului și Consiliul Local R de Vede.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la data de 12 martie 2008 reclamanta a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului de Vede -Instituția Primarului și Consiliul Local R de Vede, obligarea paraților la plata indemnizației de dispozitiv,în procent de 25 % la salariul de baza lunar pe perioada 1.02.2005-31.01.2008,actualizată cu indicii de inflație, înscrierea acestui drept în carnetul de muncă precum și obligarea pârâtului Consiliul Local de Vede să prevadă în buget,sumele cuvenite ca drept salarial.
Reclamanta este personal contractual în cadrul Primăriei ce Vede,îndeplinind funcția de asistent medical,așa cum reiese din copia xerox a carnetului de muncă depus la dosarul cauzei.
Instanța de fond a apreciat că reclamanta nu-și poate întemeia acțiunea pe dispozițiile Ordinului 496/2003 emis de Ministrul Administrației și lnternelor,deoarece acest ordin modifică un alt Ordin nr.275/2002 care reglementează salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne.
Aceste dispoziții legale nu pot fi analizate de sine stătătoare in raport ce dispozițiile OUG 30/2007 privind unificarea ministerelor,care prevăd expres instituțiile ce fac parte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative,prevăzute limitativ.
Astfel,la art.13 alin.1 din OUG 30/2007 se prevăd în mod expres instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale ce fac parte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, printre acestea să se regăsească "Administrația publică locală" așa cum este definită de Constituția României la secțiunea a 2-a din capitolul
Întrucât instituția cu care reclamanta se află în raporturi de muncă nu se regăsește în această categorie de instituții,nu se poate susține că reclamanta poate beneficia ce o indemnizație acordată doar categoriilor de salariați din aceste instituții,cu atât mai puțin și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a OUG 30/2007.
În acest sens s-a pronunțat și decizia civilă nr.2138/29.11.2007 de către Curtea de APEL BUCUREȘTI secția a -a Contencios Administrativ și fiscal.
Susținerea reclamantei în sensul că i se cuvine sporul de dispozitiv în conformitate cu Ordinul MAI nr.469/2003 este neîntemeiată întrucât prin acest ordin nu a fost reglementată salarizarea personalului din cadrul unor autorități publice locale.
Textele de lege invocate de reclamantă nu conțin nici o dispoziție referitoare la competența Ministerului Administrației și Internelor de reglementare a acestor drepturi salariale pentru autoritățile publice locale.
Din înscrisurile depuse la dosar,rezultă că reclamanta are calitatea de personal contractual în aparatul administrației publice locale,care nu face parte din structurile Ministerului Internelor și Reformei Administrative și nici nu este angajata vreunui serviciu desprins din acest minister și trecuți în subordinea autorității locale până la finalizarea reformei administrative.
Ori,numai categoria funcționarilor publici cu statut special și personalul contractual,trecuți în subordinea autorităților locale/județene pot beneficia de indemnizația de dispozitiv,întrucât au beneficiat și înainte de declanșarea procesului de restructurare și de descentralizare a serviciilor ce se află în subordinea fostului Minister de Interne.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat recurenta-reclamantă, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie rezultată din aplicarea greșită a legii.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Atât Legea nr.138/1999 cât și Ordinul MAI nr.275/5.06.2002 prin care au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a acestei legi și modificat prin Ordinul MAI nr.496/28.07.2003, se referă la personalul civil care-și desfășoară activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prev. în art.1 din Legea nr.138/1999.
Ori, recurenta-reclamantă face parte din personalul administrației publice locale și nici din cadrul Ministerului d e Interne, astfel că ordinul invocat nr.496/2003 al Ministerului Administrației și Internelor nu își are aplicabilitate în privința sa, salarizarea sa făcându-se conform OG nr.24/2000, care nu prevede acordarea unei indemnizații de dispozitiv în cuantum de 25% aplicabilă la salariul de bază.
Chiar denumirea indemnizației,aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizație nu se aplică în cadrul instituțiilor cu caracter eminamente civil.
Curtea reține că având în vedere prevederile Legii nr.138/1999:
Art.1. - Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Art. 2. - Prin personal militar, în sensul prezentei legi, se înțelege: ofițeri, maiștri militari, subofițeri - cadre militare în activitate, militari angajați pe bază de contract, elevi și studenți militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile, militari cu termen redus, militari în termen și fiii regimentului
Art. 3. - Cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.
Art. 13. - Cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
În ceea ce privește Ordinul nr.496/2003 acesta este inopozabil, întrucât nu a fost publicat în Monitorul Oficial, obligație stipulată în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și mai mult, prin acest ordin nu se poate extinde sfera de aplicare a unei legi pe care este chemat să o aplice.
Astfel, Curtea reține că MIRA a fost reorganizat în conformitate cu OUG nr.30/2007 care în art. 13 stabilește instituțiile ce se află în subordinea sa printre care nu se regăsesc și Consiliile Locale, potrivit "Art. 13 (1)În domeniul administrației publice, instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative sunt: Institutul Național de Administrație, Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Administrația Națională a de Stat, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naționale."
În aceste condiții ale organizării administrației publice recurenta-reclamantă fiind personal contractual angajat în cadrul Consiliului local nu i se pot aplica dispozițiile privind salarizarea reglementată de către un alt angajator, deoarece nu se află în relații contractuale cu acesta, sau relații de subordonare iar dispozițiile legale privind salarizarea nu se pot aplica prin extindere altor angajați doar pentru motivul că își desfășoară activitatea în administrația publică, atâta timp cât legea nu prevede în mod expres aplicarea unor astfel de dispoziții.
Mai mult decât atât este dreptul puterii legislative să reglementeze salarizarea și drepturile personalului contractual sau al funcționarilor publici în funcție de instituția sau autoritatea locală sau centrală în care își desfășoară activitatea.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 proc. civ. urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată împotriva sentinței civile nr.2268/16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DE VEDE - INSTITUȚIA PRIMARULUI ȘI CONSILIUL LOCAL DE VEDE.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
22.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
