Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 547/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 547

Ședința publică de la 15 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarate de recurenții intimați:-, G, și de intimata recurentă SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU SERVICII DE A REȚELEI ELECTRICE DE TRANSPORT " " - SUCURSALA B împotriva sentinței civile nr. 2020 din 5 XII 2008 Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenții intimați, lipsă reprezentantul intimatei recurente SC SA - SUC.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare, recurenți intimați nu au semnat cererea de recurs.

Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia sunt două recursuri declarate în termen și motivate.

Avocat depune împuternicire pentru toți recurenți intimați, precizează că semnătura de pe cererea de recurs îi aparține, depune ștampila cabinetului de avocatură. Își însușește și completarea motivelor de recurs, complinind lipsa semnăturilor. Referitor la sentința completatoare dată de Tribunalul Iași precizează că înțelege să nu declare recurs.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat iar în ce privește recursul declarat de societate, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat. Conform expertizei efectuate în cauză instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor legale. Cu cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor civile de față;

Prin sentința civilă nr.2020 din 5.12.2008 Tribunalul Iași admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții, G, și, cu domiciliul ales în I,-, județul I, în contradictoriu cu pârâta "" Sucursala B, cu sediul în B,-, județul

Obligă pârâta să achite reclamanților drepturile bănești cuvenite pentru orele suplimentare efectuate în perioada noiembrie 2006 - decembrie 2007, după cum urmează:

- - suma de 1700 lei pentru 261 ore suplimentare;

- - suma de 2006 lei pentru 239 ore suplimentare;

- - suma de 1516 lei pentru 204 ore suplimentare;

- - suma de 1577 lei pentru 256 ore suplimentare;

- - suma de 1787 lei pentru 255 ore suplimentare;

- G - suma de 1337 lei pentru 197 ore suplimentare;

- - suma de 2073 lei pentru 277 ore suplimentare;

- - suma de 1562 lei pentru 265 ore suplimentare;

- - suma de 1842 lei pentru 279 ore suplimentare;

- - suma de 1631 lei pentru 306 ore suplimentare.

Obligă pârâta să achite reclamanților suma de 4000 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:

Reclamanții, G, și sunt salariații pârâtei "" Sucursala B, făcând parte din echipa de mentenanță și desfășurându-și activitatea la CM I - echipa de mentenanță.

Potrivit dispozițiilor art. 109 alin. 1 Codul muncii, pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 ore pe săptămână, iar potrivit dispozițiilor art. 117 alin. 1 Codul muncii, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 109, este considerată muncă suplimentară. Potrivit art. 119 alin. 1 Codul muncii, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, iar potrivit art. 120 alin. 1, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 3.8 alin. 1 din contractul colectiv de muncă pe anii 2003 - 2007, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite, acordate în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în cazul în care procesul de producție nu permite compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite, orele suplimentare necompensate se vor plăti cu un spor de 100% la salariul de bază brut.

Din declarația martorului rezultă că reclamanții au efectuat în unele zile ore suplimentare datorită intervențiilor accidentale la instalații, prelungirii peste termenul zilei de lucru a lucrărilor de mentenanță care se executau la instalații sau intervențiilor accidentale la echipamente. Mai declară martorul faptul că reclamanții își desfășurau activitatea fie la Stația, fie la alte instalații situate chiar și în alte județe, faptul că programul de lucru era de la ora 07.00 la ora 15.00 pe perioada verii și de la ora 07.30 la ora 15.30 pe perioada iernii, precum și faptul că până aproximativ în luna februarie 2008, condica de prezență se afla la sediul Centrului de De asemenea, martorul susține că exista un autovehicul care transporta reclamanții la începutul programului de lucru de la sediul Centrului de I la Stația, iar la sfârșitul programului de lucru de la Stația la sediul Centrului de. Inițial, salariații veneau la ora 7 la Centrul de, unde li se repartizau sarcinile pentru ziua respectivă, după care plecau în teritoriu. Ulterior, urmare a unei decizii a conducerii, salariații trebuiau să vină la sediul Centrului de înainte de ora 7 pentru a semna condica de prezență, la ora 7 trebuind să ajungă la sediul Stației pentru a li se repartiza sarcinile de serviciu. Astfel, instanța reține din declarația martorului că reclamanții au efectuat ore suplimentare fie datorită unor intervenții la instalații, fie datorită faptului că trebuiau să semneze condica de prezență aflată la sediul Centrului de I înainte de începerea programului de lucru (ora 07.00), pentru ca ulterior, la ora 07.00, să poată fi prezenți la locul de muncă - Stația - unde li se repartizau sarcinile de serviciu.

În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă, obiectivele fiind de a se stabili numărul total de ore suplimentare efectuate de reclamanți, numărul de ore suplimentare compensate cu ore libere sau plătite de către angajator și numărul de ore suplimentare efectuate și neplătite. Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că, în baza foilor de parcurs, a foilor colective de prezență, a statelor de plată și a adresei nr. 6321/28.03.2006, numărul de ore suplimentare efectuate și neplătite de către pârâtă este următorul: - 261 ore, - 239 ore, - 204 ore, - 256 ore, - 255 ore, G - 197 ore, - 277 ore, - 265 ore, - 279 ore, - 306 ore.

Prin sentința civilă nr.192/5.02.2009 Tribunalul Iași admite cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2020/5.12.2008, formulată de reclamanții, G, cu domiciliul ales în I,-, județul I, in contradictoriu cu pârâta "" Sucursala B, cu sediul în B,-, județul B, în sensul că:

Obligă pârâta să achite reclamanților drepturile bănești cuvenite pentru orele suplimentare efectuate în perioada noiembrie 2006 - decembrie 2007, după cum urmează:

- - suma de 1700 lei pentru 261 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 2006 lei pentru 239 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 1516 lei pentru 204 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de munca la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%.

- - suma de 1577 lei pentru 256 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 1787 lei pentru 255 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- G - suma de 1337 lei pentru 197 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 2073 lei pentru 277 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 1562 lei pentru 265 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 1842 lei pentru 279 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%;

- - suma de 1631 lei pentru 306 ore suplimentare, cu aplicarea art.3.8 alin 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pentru anii 2006-2007, în sensul aplicării la această sumă a sporului de100%.

Împotriva sentinței civile nr.2020 din 5.12.2008 au declarat recurs atât reclamanții cât și pârâta Societatea Comercială pentru Servicii de a Rețelei Electrice de Transport "" SA - Sucursala

1. Reclamanții arată în motivarea recursului că în mod greșit le-au fost calculate drepturile bănești și le-a fost aplicat textul art.38 al.2 din CCM pe anii 2003-2007.

2. Pârâta arată în motivarea recursului că orele suplimentare efectuate au fost fie plătite, fie li s-au acordat ore libere plătite, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Motivează recurenta pârâtă că locul de muncă al reclamanților este CM I - echipa de mentenanță și nu sediul CM I, la locul de muncă aflându-se și condica de prezență pe care trebuiau să o semneze. Transportul spre Stația se efectua cu autovehiculele societății. Nu se poate reține astfel că timpul alocat transportului spre locul de muncă constituie în fapt muncă suplimentară.

Motivează, de asemenea, recurenta că instanța nu a ținut cont de obiecțiunile formulate la raportul de expertiză și care se refereau la faptul că expertul nu s-a deplasat la B, nu a cerut informații suplimentare iar calculele au fost făcute fără a se ține cont de situația reală. De asemenea, nu s-a dispus nici efectuarea unei contraexpertize, așa cum a solicitat.

În recurs nu s-au depus întâmpinări și nici probe noi.

Analizând probele administrate în faza primului ciclu procesual, în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:

1. În ce privește recursul formulat de reclamanții, G, și, Curtea îl va respinge ca lipsit de interes.

Pentru a decide în acest sens Curtea are în vedere faptul că prin sentința civilă nr.192 din 05.02.2009 Tribunalul Iașia admis cererea de completare a sentinței civile nr.2020/5.12.2008 și a făcut aplicarea dispozițiilor art.3.8 al.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2006-2007, astfel cum au solicitat reclamanții prin acțiunea introductivă.

2. În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Societatea Comercială pentru Servicii de a Rețelei Electrice de Transport "" SA - Sucursala B, Curtea reține următoarele:

Contractele individuale de muncă și actele adiționale atestă că reclamanții, salariați ai pârâtei SC SA - Sucursala B, au stabilit ca și loc de muncă CM I - echipa de mentenanță, iar ca durată de lucru 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână.

Martorul audiat la stăruința reclamanților declară că deplasarea lor între Centrul de și Stația se realiza cu autovehiculul pus la dispoziție de angajator, însă în afara celor 8 ore de lucru.

De principiu, deplasarea salariatului către locul de muncă nu intră în calculul programului normal de lucru și cu atât mai mult durata acestuia nu poate echivala cu efectuarea unor ore suplimentare.

Reclamanta se află, însă, într-o situație de excepție, astfel cum rezultă din depoziția martorului. Urmare a unei decizii a conducerii salariații trebuia să se prezinte la Centrul de mentenanță înainte de ora 7,00 pentru a semna condica de prezență, pentru ca la ora 7,00 să fie prezenți la Stația pentru a li se prezenta sarcinile de serviciu.

Or, prezența la serviciu înainte de ora 7,00 din dispoziția conducerii poate fi asimilată orelor suplimentare în sensul art.117 al.1 Codul muncii.

Prin urmare, critica referitoare la orele suplimentare datorate deplasării între CM (locul de semnare a condicii) și Stația (locul de desfășurare a activității) se vădește a fi nefondată.

Curtea constată nefondate și criticile aduse hotărârii din perspectiva reținerii ca probă fundamentală în determinarea orelor suplimentare și a sumelor aferente efectuării acestora, a expertizei contabile.

Din conținutul lucrării se reține că expertul a avut în vedere la întocmirea ei întregul material pus la dispoziție de societate, materiale prezentate în cadrul dosarului de fond filele 40-427. Expertul a încunoștințat prin fax societatea să se prezinte cu documentele indicate în adresă pentru efectuarea lucrării (fila 473).

Nu era necesară deplasarea expertului la B câtă vreme societatea a pus la dispoziție documentele în baza cărora să se efectueze lucrarea și nici nu a învederat expertului că se impune studierea unor înscrisuri la sediul sucursalei din

În condițiile în care expertul și-a fundamentat lucrarea pe documentația pârâtei nu se justifica efectuarea unei noi expertize, de către un alt expert, conform art.212 Cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul și va menține sentința ca legală și temeinică.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de reclamanții, G, și împotriva sentinței civile 2020/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC "" SA Sucursala B împotriva aceleiași sentințe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

-

12.VI.2009.-

2 ex.-

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 547/2009. Curtea de Apel Iasi