Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 623/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 623/R-CM

Ședința publică din 15 Octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță

JUDECĂTOR 3: Florinița

Judecător -

Grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CECETĂRII ȘI, cu sediul în B, str.-.-, nr.28-30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.462/CM din 23 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei s-au depus precizări, din partea Sindicatului Învațamânt Preuniversitar "Muntenia".

Curtea din oficiu, pune în discuție excepția tardivității introducerii recursului, reținând cauza în vederea soluționării.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 26.02.2008, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A, în numele și pentru membrii de sindicat și au chemat în judecată pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.4 C, Centrul Bugetar nr.1 Cămine C, Municipiul C, Inspectoratul Școlar al Județului pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus de câte două ore pe săptămână față de norma didactică pe perioada octombrie 2001-8.06.2004, pentru, iar pentru - pentru perioada octombrie 2001-2004, actualizate cu indicele de inflație și să fie obligați pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.4 C, Inspectoratul Școlar al Județului A și Ministerul Educației, Cercetării și să asigure reducerea normei didactice de predare cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului; să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamantele au arătat că sunt încadrate în funcție didactică de educator la Grădinița cu Program Prelungit C, că potrivit art.45 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic "personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului."

Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul primar se stabilește pe clasă sau clase simultane și nu pe ore, fără a se distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, art.45 alin.1 instituie beneficiul reducerii normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului impunând două condiții: o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic

Au mai precizat reclamantele că drepturile solicitate pentru perioada 2001-2003 nu sunt prescrise întrucât, potrivit art.16 din Decretul 167/1958, privind prescripția extinctivă, aceasta se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge.

Actul întrerupător de prescripție este Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale din Învățământ la 28 noiembrie 2005, prin care s-a convenit ca pentru perioada octombrie 2001-octombrie 2004, față de calcularea greșită a salariilor personalului didactic, să se stabilească o reglementare unitară care să înlăture discriminările ce ar apărea între salariații aflați în aceeași situație.

Acest acord s-a reflectat în OUG nr.17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din octombrie 2001-octombrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat.

A fost invocată în acest sens practica Curții de APEL PITEȘTI, ca instanță de recurs prin care au fost recunoscute drepturile membrilor de sindicat din Uniunea Sindicatului Învățământ V solicitate în cursul anului 2007 pentru perioada octombrie 2001-la zi.

Acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.42 alin.1, art.43 alin.1, art.44, art.45 alin.1 din Legea nr. 128/1997, art.16 și art.17 din Decretul 167/1958, Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale din Învățământ din 28.11.2005, OUG nr.17/2006.

În termen legal, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tad epus întâmpinare în temeiul art.115 pr.civ, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în susținerea căreia arată că nu este angajatorul reclamantelor și nu are obligația de a plătii acestora drepturile salariale solicitate în acțiune, că între el și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor.

Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003 o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

Tot în susținerea acestei excepții Ministerul Educației, Cercetării și Taa rătat că nu este nici ordonator de credite pentru unitățile di învățământul preuniversitar de stat, motiv pentru care nu poate plăti diferențele salariale nici unui cadru didactic.

Art.16 din Normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.2192/2004, prevede: "Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii."

Cu privire la plata drepturilor salariale începând cu anul 2001, același pârât a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de disp.art.166 Codul muncii.

În ceea ce privește întreruperea termenului de prescripție de 3 ani prin recunoașterea drepturilor salariale de către debitor, se arată de către Minister că Acordul invocat de reclamante, aprobat prin OUG nr.17/2006, reglementează plata diferențelor salariale rezultate prin aplicarea prevederilor Legii nr.128/1997, referitoare la stabilirea salariului de bază al cadrelor didactice.

Nici acest Acord și nici OUG nr.17/2006, nu au ca obiect reducerea normei didactice cu două ore, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 și nici plata drepturilor aferente în cazul efectuării acestor ore.

A mai arătat pârâtul că reclamantele nu au contestat în perioada de 2 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată modul de stabilire a salariului așa cum prevedeau dispozițiile art.27 din HG 281/1993,astfel că pentru trecut solicitarea este neîntemeiată.

Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în esență a fost invocată excepția lipsei calității sale procesuale pasive având în vedere art.25 din Decretul nr.31/1954 și art.3 alin.48 din HG nr.386/2007 privind organizarea și funcționare

În raport de aceste dispoziții pârâtul a susținut că este eronată opinia reclamantelor referitoare la introducerea în cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor, făcându-se o gravă eroare atunci când se consideră că acest minister poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.

În realitate, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002 art.19-35.

La data de 14.05.2008, Consiliul Județean Aaf ormulat întâmpinare prin care, în esență a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, arătând că nu este parte în raportul juridic pe care se întemeiază pretențiile reclamantelor și că în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat are rol consultativ, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene după consultarea sa.

Prin sentința nr.462/CM din 23 mai 2008, Tribunalul Argeș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean A și în consecință a respins acțiunea reclamanților față de acești pârâți; a respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar al Județului

Au fost respinse excepția prescrierii dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și

A fost admisă în parte acțiunea formulată de și, reprezentate de Sindicatul Învațământ Preuniversitar Muntenia, în contradictoriu cu pârâții Centrul Bugetar Nr.1 Cămine, Grădinița cu Program Prelungit nr.4, Inspectoratul Școlar al Județului A, Ministerul Educației Cercetării și T, Municipiul

Au fost obligați pe pârâții Școala nr. 2 și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând plata cu ora pentru două ore săptămânal corespunzătoare perioadei octombrie 2001-17.08.2003, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Pârâții Școala nr. 2 și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol au fost obligați să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

Pârâta Comuna a fost obligată să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate potrivit art. 137 Cod proc.civ. tribunalul a apreciat ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Județean A, sens în care va fi respinsă acțiunea reclamantelor față de acești pârâți, iar ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Educației, Cercetării și T pentru motivele ce vor fi expuse mai jos:

Întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nu este nici ordonator de credite, acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Educației, Cercetării și T este neîntemeiată urmând a fi respinsă având în vedere că primul capăt din acțiune are ca obiect asigurarea reducerii normei didactice diminuată cu 2 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică.

În acest sens, instanța a constatat că norma didactică se regăsește în planul de învățământ a cărui întocmire intră în atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și T potrivit art. 12 din Legea nr. 84/1995 coroborate cu disp. art. 44 din Legea nr. 198/1997 privind statutul personalului didactic, iar potrivit art.2 din OUG 17/2006, diferențele de drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile pentru cadrele didactice se plătesc din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum și din bugetul Ministerului Educației, cercetării și

În ceea ce privește calitatea procesuală a Consiliului Județean A, potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean nu are calitate procesuală pasivă întrucât "În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".

În art. 20 alin.1 din același act normativ se menționează "Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale."

În raport de aceste dispoziții unitatea administrativ teritorială care ar fi putut sta în judecată este Județul A prin Președintele Consiliului Județean.

Însă, potrivit Legii nr.388/2007, legea bugetului de stat pe anul 2008, nici această unitate administrativ teritorială nu are calitate procesuală pasivă, deoarece Județul A nu mai are calitatea de ordonator de credite, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene, după consultarea Consiliului Județean.

Deci, Consiliul Județean are numai un rol consultativ în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului

A fost respinsă și excepția prescrierii dreptului material la acțiune având în vedere disp.art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958, privind întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului pretins, așa cum rezultă din Acordul încheiat la 28.11.2005 între Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.

Pe fond, examinând înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut în fapt următoarele:

Reclamantele au calitatea de personal didactic - respectiv, educatoare, intrând sub incidența Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.

Norma didactică de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare, curentă a preșcolarilor și elevilor se stabilește, potrivit art.43 alin.1 lit.a din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Față de prev.art.43 alin.1 lit.c din lege norma didactică a preșcolarilor și elevilor se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore ca în cazul profesorilor din învățământul preuniversitar.

Dispozițiile următoare acestui text de lege, prin care se reglementează conținutul normei didactice se referă și la învățământul preșcolar și școlar.

A se vedea în acest sens art.44 pct.1,2,3 și 4 din lege prin care se stabilește, fără deosebire de tipul de învățământ conținutul normei didactice, fie se detaliază acest conținut pentru învățământul preșcolar și școlar.

Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul preșcolar și școlar se stabilește pe grupă sau grupe combinate, și nu pe ore, legiuitorul a prevăzut la art.45 pct.1 fără a distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

Punctele 2 și 3 ale acestui articol de lege constituie cazuri speciale sau excepții de la norma generală prevăzută la punctul 1.

Că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr. 128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic rezultă și din topografia textelor de lege amintite.

Faptul că personalul didactic care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ și de grad didactic I cum este și cazul reclamantelor beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal nu înseamnă reducerea activității de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare cu două ore săptămânal, dată fiind stabilirea normei didactice pe grupă sau pe grupe combinate, ci presupune efectuarea plății drepturilor salariale pentru cele două ore săptămânale, care depășesc norma didactică redusă la care au dreptul, prin plata cu ora conform art.51 pct.8 coroborat cu art.49 pct.1 și art.43 alin.1 lit.a din lege.

Față de aceste considerente și în raport de art. 70-72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, instanța va admite în parte acțiunea.

În temeiul art.269 Codul muncii au fost obligați pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.4 C și Centrul Bugetar nr.1 Cămine C să le plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând plata cu ora pentru două ore săptămânal corespunzătoare perioadei octombrie 2001-8.06.2004, drepturi ce urmează fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art.161 pct.4 muncii.

Totodată a fost obligat pârâtul Municipiul C să vireze pârâților Grădinița cu Program Prelungit nr.4 și Centrul Bugetar Nr.1 Cămine fondurile necesare achitării drepturilor salariale de mai sus.

În raport de disp.art.40 alin.2 lit.g din Codul muncii au fost obligați pârâții Grădinița cu Program Prelungit Nr.4 și Centrul Bugetar Nr.1 Cămine să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Educației Cercetării și T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp. art.304 și 3041Cod pr.civilă.

Instanța din oficiu a pus în discuție tardivitatea introducerii recursului, având în vedere că decizia recurată a fost comunicată recurentului la data de 22.07.2008 (fila 109 dosar), iar recursul a fost înregistrat la data de 15.08.2008 (fila 120 dosar), depășindu-se termenul de recurs de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

Drept urmare instanța va respinge recursul ca tardiv introdus.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul pârât Ministerul Educației, Cercetării și T, împotriva sentinței civile nr.462/CM/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

/Ex.2/10.11.2008.

Jud.fond;

Președinte:Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță, Florinița

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 623/2008. Curtea de Apel Pitesti