Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 87/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 87
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Buzoianu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait
JUDECĂTOR 3: Vera Andrea
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile formulate de reclamanții și G cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la av. cu sediul în B,-, - Sc. B,.69, sector 3, reclamantul și intervenienta cu domiciliul procesual ales la și cu sediul în P,str.- -, nr. 33, - etaj 3, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1660 din 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta SC SA B cu sediul în B,- bis, sector 1.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenții reclamanți și G avocat din cadrul Baroului B în substituirea avocatului din cadrul Baroului B în baza împuternicirii avocațiale nr. -/19.11.2008, recurentul reclamantul și recurenta intervenientă reprezentați de avocat din cadrul Baroului P, intimata pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
Avocat, având cuvântul depune la dosar copie de pe carnetele de muncă ale părților reprezentate de el și arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat,având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost el formulat, modificarea sentinței pronunțate pe fond, admiterea acțiunii, obligarea pârâtei la plata sumelor cuvenite și neacordate pe perioada indicată în acțiune actualizate cu indicele de inflație.
Reclamanții au fost salariații societății pe perioada indicată iar conform contractului colectiv de muncă pe lângă salariul de bază aceștia urmau să beneficieze de o serie de prime cu ocazia sărbătorilor de Paști și C,drepturi care nu au fostă însă achitate.
Conform art. 168 alin. 1 din CCM toți salariații vor primi aceste prime, iar alin. 2 din același articol prevede că suplimentările pentru anul 2003 au fost introduse în salariul fiecărui angajat, dar această modificare s-a aplicat doar pentru anul 2003.
Societatea pârâtă a depus la dosar mai multe note ale comisiei paritare pentru a induce în eroare instanța, dar contractul colectiv de muncă reprezintă legea între părțile semnatare și nu poate fi modificat decât cu respectarea anumitor principii.
Solicită admiterea recursului pentru perioada indicată în acțiune, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar practică judiciară.
Avocat, având cuvântul pentru reclamantul și intervenienta solicită admiterea recursului așa cum a fost el formulat, modificarea sentinței, admiterea cererilor de chemare în judecată și a cererii de intervenție cum a fost formulată cu obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale suplimentare pentru fiecare Paște și C pe perioada indicată.
Tribunalul Dâmbovițaa făcut trimitere la hotărârea nr. 14/2003 susținând că aceasta apare menționată în carnetele de muncă, lucru ce nu rezultă din copiile acestora depuse la dosar. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor civile de față în baza
lucrărilor dosarului reține următoarele:
La data de 18 martie 2008, reclamanții G și au chemat în judecată civilă, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr- pe pârâta SC SA- B, prin reprezentanții săi legali, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată la plata drepturilor salariale restante pe anii 2005-2006-2007 reprezentând prime de Paște și C, actualizate cu rata inflației-la zi, în sumă de câte 9832,26 lei precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că au fost salariați ai societății pârâte și că nu au primit suplimentările salariale reprezentând prime de Paște și de C prevăzute de art. 168 din contractul colectiv de muncă, pentru perioada 2002, 2006 și 2007.
În dovedirea susținerilor lor, reclamanții au depus copiile carnetelor lor de muncă și alte înscrisuri (filele11-88).
Pârâta SC SA B, fiind legal citată, a depus la dosar întâmpinare (filele 97-99) la care a atașat înscrisuri (filele 103-212) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece începând cu anul 2003 prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate s-a stabilit ca primele de Paște și de C să fie incluse în salariile angajaților, astfel că acestea fiind plătite nu mai pot fi solicitate a doua oară.
La data de 2 aprilie 2008 la același tribunal a fost înregistrată sub nr-, cererea de chemare în judecată prin care reclamantul a solicitat obligarea aceleiași societăți pârâte la plata suplimentărilor salariale reprezentând prime de Paști și C pentru anii 2005, 2006 și 2007 astfel cum prevăd dispozițiile art.168 din contractul colectiv de muncă și pe care angajatorul nu le-a respectat.
Pârâta SC SA B, fiind legal citată, a depus și în acest dosar întâmpinare (filele 28-30) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, reiterând apărările formulate în dosarul civil nr-.
La 30 aprilie 2008, în cauza de mai sus a intervenit în interes propriu intervenienta - care a cerut la rândul său obligarea aceleiași societăți pârâte la plata drepturilor cuvenite cu titlu de prime pentru Paști și C pentru anul 2007. Cererea de intervenție în interes propriu a fost admisă în principiu la termenul de judecată din 18 iunie 2008 (fila 213 verso).
La același termen de judecată, în temeiul art.164 cod pr.civ. prima instanță a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- iar în temeiul art.164 cod pr.civ. prima instanță a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
La solicitarea reclamanților, la termenul de judecată din 18 iunie 2008 s-a dispus (filele 213-214) și efectuat o expertiză de specialitate contabilă (filele 230-240).
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr.1660 pronunțată la 22 octombrie 2008 respins atât acțiunile conexate ale reclamanților cât și cererea de intervenție, obligându-i pe aceștia să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că reclamanții au fost angajați în cadrul societății pârâte și că în perioada 2005-2006-2007 conform art. 168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate () aceștia aveau dreptul cu ocazia sărbătorilor de Paște și de la câte o primă echivalentă cu un salariu de bază mediu pe unitate și care au fost incluse în salariile de bază conform Hotărârii nr.14/2003 a Consiliului de Administrație, așa cum rezultă atât din carnetele lor de muncă cât și din concluziile expertizei contabile efectuate în cauză.
Împotriva acestei sentințe au exercitat recurs reclamantul, intervenienta - (filele (filele 4-7) reclamanții G și (filele 16-30) criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea și cererea de intervenție interpretând greșit dispozițiile art.168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate și schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestora, fiind astfel îndeplinite cazurile de recurs prevăzute de art.304 alin.1, pct.8 și 9 cod pr.civ.
Intimata-pârâtă SC SA B (fostă SA) a formulat concluzii scrise (filele 40-42) din conținutul cărora rezultând însă că acestea nu au legătură cu pricina deoarece se referă la susținerea unui recurs pe care această parte nu l-a declarat în cauză.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele, conform art.3041cod.pr.civ. Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Este de netăgăduit că atât reclamanții, G și din acțiunile conexe cât și intervenienta - au fost salariați ai societății pârâte, calitate în care aveau îndreptățirea, consfințită de art.168(1) din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate de a beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, de câte o primă echivalentă cu un salariu mediu de bază pe unitate.
Din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, în anul 2003 ele au fost incluse în salariile de bază, fără ca pentru perioada ulterioară să existe dovezi că suplimentările salariale cu titlu de prime de Paște și C au mai fost introduse în salariile de bază ale angajaților, astfel cum pârâta s-a apărat pe parcursul judecății.
În aceste condiții Curtea reține că disputa juridică a părților nu este legată de sintagma includerii drepturilor revendicate în salariu ci a efectivității plății lor.
În acești termeni, în dosar nu există nicio dovadă a faptului că-incluse ori nu în salariile reclamanților și intervenientei-aceste drepturi le-au fost efectiv plătite, statele de plată nefiind depuse la dosar de către intimata pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.
Curtea mai reține că potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților, astfel cum a susținut or în dosar nu există probe certe care să conducă la concluzia pe care prima instanță și-a fundamentat soluția, aceea a plății, prin includerea în salariile lunare, a primelor de Paști și
Este adevărat că expertiza contabilă efectuată la instanța de fond (filele 230-240) a confirmat pe de o parte că în anul 2003, salariile tarifare au fost majorate cu suma de 700.000 lei ROL reprezentând includerea în acestea a primelor de Paști și C, iar pe de alta și că în anii ulteriori 2004-2007"baza de calcul la care s-a aplicat procentul de creștere salarială anuală a reprezentat-o salariul din anul 2003 care includea aceste prime" însă această ultimă constatare a expertului, care nu are nicio fundamentare, este greșită.
Potrivit art.168 (1) din contractele anuale colective de muncă la nivel de unitate, primele în discuție reprezintă echivalentul câte unui salariul de bază mediu pe unitate.
Raționamentul expertului conform căruia, după anul 2003 când aceste drepturi au fost introduse în salariile de bază ale angajaților, majorările ulterioare, înscrise și în carnetele de muncă s-ar fi aplicat la salariul din 2003, ceea ce presupune astfel și includerea primelor de Paște și C, este eronat, iar instanța de fond, fără a observa greșeala expertului, și-a însușit această abordare selectivă și manifest inconsistentă, pronunțând o hotărâre greșită.
Nu are nicio relevanță pentru dezlegarea cauzei și deslușirea adevăratelor raporturi juridice dintre părțile litigiului că ulterior anului 2003, majorările salariale anuale s-ar fi aplicat la salariul în care primele în discuție au fost incluse, câtă vreme natura juridică a acestora este reglementată de clauza contractuală negociată prin art.168 din.
Acordarea primelor de Paști și C presupune atât recunoașterea existenței dreptului la această suplimentare salarială cât și plata lui efectivă, dovada certă a încasării de către angajat fiind cea prescrisă de normele codului muncii, respectiv statele de plată care nu au fost verificate de expert.
Mențiunile din carnetele de muncă la care expertul face referire nu constituie proba că sumele reprezentând prime de Paști și C au fost efectiv plătite salariaților, iar interpretarea supraestimată de expertul contabil a acestor documente a fost preluată de prima instanță, prin nesocotirea dispozițiilor art.163 din codul muncii.
Astfel fiind, pentru considerentele care preced, Curtea constată că recursurile sunt fondate și urmează a fi admise ca atare, sentința tribunalului, pronunțată prin greșita interpretare a dispozițiilor legale mai sus-analizate, urmând a fi modificată în totalitate.
Rejudecând cauza în fondul său, Curtea va admite în tot acțiunile conexate ale reclamanților și și în parte acțiunea reclamantului G precum și cererea de intervenție formulată de -, în sensul obligării societății pârâte la plata drepturilor salariale reprezentând prime de Paști și C, conform art.168 alin.1 din calculate la valoarea salariului de bază mediu brut pe societate, după cum urmează:
-pentru reclamanții și -primele de Paști pentru anii 2005, 2006 și 2007; primele de C pentru anii 2005, 2006 și 2006, sumele urmând a fi actualizate cu coeficientul de inflație calculat de la data scadenței fiecărei prime la plata efectivă;
-pentru reclamantul G- numai primele de C pentru anii 2006 și 2007 și prima de Paști 2007, deoarece din copia carnetului său de muncă aflat la filele 34-52 dosar fond rezultă că acesta este angajatul societății pârâte de la data de 1 octombrie 2006, așa încât cererea de plată a primelor începând cu anul 2005 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Sumele de mai sus vor fi actualizate cu coeficientul de inflație calculat de la data scadenței fiecărei prime la plata efectivă;
-pentru intervenienta --prima de Paști 2007 și prima de C 2007.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.274 cod pr.civ. Curtea va obliga intimata-pârâtă și la plata cheltuielilor de judecată către reclamanții și, în sumă de câte 2500 lei, luând act că reclamantul și intervenienta - nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile formulate de reclamanții și G cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la av. cu sediul în B,-, - Sc. B,.69, sector 3, reclamantul și intervenienta cu domiciliul procesual ales la și cu sediul în P,str.- -, nr. 33, - etaj 3, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1660 din 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta SC SA B cu sediul în B,- bis, sector 1.
Modifică în tot sentința în sensul că admite în tot acțiunile conexe formulate de reclamanții și și în parte acțiunea conexă a reclamantului G și cererea de intervenție a intervenientei .
Obligă pârâta să plătească reclamanților și primele de Paște 2005-2007 și C 2005-2007 calculate fiecare conform art. 168 alin. 1 din CCM la valoarea salariului de bază mediu brut pe societate, sumele datorate de pârâtă reclamantului urmând a fi actualizate în raport de indicele de inflație de la scadența fiecărei prime la plata efectivă.
Obligă pârâta să plătească reclamantului primele de 2006-2007 și Paște 2007 iar intervenientei primele de Paște 2007 și C 2007 calculate fiecare conform art. 168 alin.1 din CCM la valoarea salariului de bază mediu brut pe societate, sumele datorate de pârâtă reclamantului G urmând a fi actualizate în raport de indicele de inflație de la scadența fiecărei prime, la plata efectivă.
Respinge în rest, acțiunea conexă a reclamantului G și cererea de intervenție.
Obligă pârâta la câte 2500 lei către fiecare dintre reclamanții și G reprezentând cheltuieli de judecată.
Ia act că reclamantul și intervenienta - nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 21.01.2009.
Președinte Judecători
-- - - - ---
Grefier
Tehnored.
3 ex./16.02.2009
f--Trib.
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Simona BuzoianuJudecători:Simona Buzoianu, Marilena Panait, Vera Andrea
