Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1056
Ședința publică din data de 19 iunie 2009
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta SC SA - membru B împotriva încheierii de ședință din 29.04.2009 dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, G, G, și G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea pârâtei recurente SC SA - Membru B, lipsă fiind reclamanții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea încheierii recurate și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Timiș, reclamanții, G, G, și G au solicitat obligarea pârâtei SC SA - membru B la plata drepturilor corespunzătoare sărbătorilor de Paști 2008, C 2007 și, respectiv, Paști 2006-2008 și C 2005-2007.
La termenul din 15.04.2009, pârâta a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în art. 298 alin. 2 teza finală din Legea nr. 53/2003 ( codul muncii ), prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituția României revizuită.
Prin încheierea de ședință din 29.04.2009, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale, reținând, în esență, că obiecțiile de neconstituționalitate poartă asupra art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 ( Codul muncii ) și care statuează că pe data intrării în vigoare a acestui act normativ, orice alte dispoziții contrare se abrogă. Excepția de neconstituționalitate vizează dispoziții procedurale (prin care se determină competența teritorială a instanței de judecată), ceea ce, în opinia instanței, nu are legătură cu soluționarea fondului care poartă asupra achitării contravalorii unor drepturi izvorâte din contractul colectiv de muncă.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termen legal pârâta, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând casarea ei cu consecința sesizării Curții Constituționale vu excepția invocată și a suspendării judecății până la soluționarea excepției invocate.
În motivare a invocat că în mod nelegal a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale, excepția invocată îndeplinind condițiile cerute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată.
A reiterat considerentele pentru care apreciază că dispozițiile art. 298 alin. 2 teza ultimă din Legea nr. 53/2003 ( Codul muncii ) sunt neconstituționale.
În drept a invocat dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, față de dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă și de normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiile art. 298 alin. 2 teza finală din Legea nr. 53/2003, normă legală a cărei neconstituționalitate a fost invocată de pârâtă, "Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă.orice alte dispoziții contrare".
Se observă că pârâta a invocat în fața unei instanțe judecătorești excepția de neconstituționalitate a unei dispoziții dintr-o lege în vigoare, astfel că este îndeplinită condiția de admisibilitate civilă de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 49/1992 republicată.
În al doilea rând, norma legală sus-arătată nu a fost constatată ca neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, astfel că sunt incidente și dispozițiile art. 29 alin. 3 din lege.
În fine, invocând neconstituționalitatea normei cuprinse în Codul muncii, pârâta invocă faptul că doar cu încălcările Constituției ar putea această normă să abroge implicit prevederile legale cuprinse în Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă cu referire expresă la competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.
În consecință, norma invocată are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 republicată.
Pentru aceste considerente, recursul apare ca fiind întemeiat și urmează a fi admis ca atare, cererea de sesizare a Curții Constituționale fiind admisibilă.
Având a-și exprima opinia asupra excepției potrivit art. 29 alin. 4 din lege, instanța o apreciază ca nefiind întemeiată.
Astfel, invocând neconstituționalitatea dispozițiile art. 298 alin. 2 teza ultimă din Legea nr. 53/2003 prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. 4, 5, art. 73 alin. 3 și art. 79 alin. 1 din Constituția României, pârâta susține neconstituționalitatea abrogării implicite a unor prevederi ale Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
Instanța reține că, abrogarea reprezintă procedeul tehnico-juridic prin care actele normative fără termen își încetează activitatea prin renunțarea la ele. Abrogarea cunoaște mai multe forme, respectiv expresă, când noul act normativ prevede că vechiul act normativ se abrogă în mod expres sau tacit când în noul act normativ nu se prevede nimic în legătură cu acțiunea vechi,or norme juridice.
În acest din urmă caz, întrucât norma juridică nouă dă o reglementare, organul de aplicare (în speță, instanța) înțelege implicit că, în mod tacit, legiuitorul a dorit să scoată din vigoare vechea reglementare. CU alte cuvinte, prin însăși existența noului act normativ în mod tacit rezultă intenția legiuitorului de a scoate din vigoare reglementările normative în materie anterioare.
Trebuie subliniat că un act normativ nu poate fi abrogat decât printr-un act normativ cu aceeași forță juridică sau cu forță juridică mai mare decât a celui abrogat.
Se observă că Legea nr. 168/1999 și Legea nr. 53/2003 au forță juridică egală, astfel că, prin intrarea în vigoare a Codului muncii (Legea nr. 53/2003) au fost abrogate implicit dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999 (abrogare parțială) conform cărora: "cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are sediul unitatea".
Instanța mai reține că inserarea, în cuprinsul art. 298, prevederilor "se abrogă.orice alte dispoziții contrare" nu poate avea consecințe juridice asupra abrogării implicite a dispozițiilor art. 72 din Legea nr. 168/1999, în sensul că excluderea sau includerea acestor prevederi apreciate ca neconstituționale nu dă eficacitate juridică dispozițiilor din Legea nr. 168/1999.
Pentru considerentele mai sus evocate, în baza dispozițiile art. 312 alin. 1, 2, 3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 5, 9 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de pârâta SC SA - Membru împotriva încheierii de ședință din 29.04.2009 dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, va casa încheierea recurată cu consecința, în baza art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 va admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de pârâtă și va dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtă și în baza art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 republicată va suspenda judecarea cauzei pe perioada soluționării excepției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA - Membru împotriva încheierii de ședință din 29.04.2009 dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează încheierea recurată și în consecință:
Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de pârâtă.
Dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtă.
Suspendă judecarea cauzei pe perioada soluționării excepției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red. Ș/22.06.2009
Tehnored.: /2 ex./29.06.2009
Prim inst.: Trib. T -,
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Maria Ana Biberea, Florin
