Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1149/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1149/2008-
Ședința publică din 10 iulie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - - judecător
- - judecător
- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B cu sediul în B, sector 5,-, și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,-, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în O, str. -, nr.3. jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți:, toți cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Oradea, - - nr.10. jud. B, intimații pârâți: CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR -O, ambii cu sediul în O, - - nr.10, jud. B, CONSILIUL NAȚIONAL PTR. COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în B, sector 5, P-ța. - -, nr.1-3, intimații intervenienți:, toți cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Oradea, - - nr.10, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 350/LM din 14 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurentul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor B prin B - consilier juridic în baza delegației nr.54/LM din 10.07.2008, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că în cauză se solicită judecarea în lipsă, după care:
Instanța, pune în discuție excepția de necompetență materială a Curții de Apel în soluționarea prezentului recurs, având în vedere dispozițiile OUG nr.75/2008 și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.350/LM din 14 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, toți cu domiciliul ales în O,-, județul B și cererile de intervenție formulate de intervenienții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O,-, județul B, TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O,-, județul B, MINSTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B,-.1-3 și în consecință:
A fost obligat MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR la plata către reclamanți și intervenienți a îndemnizației lunare de 10 % din salariul brut pentru perioada 4 februarie 2005 - 1 februarie 2007 și 10 % din salariul brut pentru perioada 1 februarie 2007 - la zi și în continuare până la eliminarea situației de discriminare, raportat la perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți și intervenienți în cadrul pârâților, sume care urmează a fi actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți și intervenienți;
fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții și intervenienții își desfașoară activitatea la Judecatoria Oradea, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea in functii de personal auxiliar de specialitate. Potrivit art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996, grefierii ce participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor pentru acordarea cetățeniei, precum și cei ce sunt secretarii comisiei de cercetare a averilor, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat.
Așadar, legiuitorul a prevăzut acordarea acestui spor doar pentru anumite categorii de personal auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, fără ca în acest sens să se fi prevăzut o anumită diferențiere de vechime, studii, etc. toți având același statut, fișă a postului, creându-se în mod cert un tratament diferențiat.
Potrivit art. 6 al. 2 din Codul muncii, este consacrat principiul conform căruia, toți salariații, pentru muncă egală și pregătire profesională egală trebuie să fie retribuiți în mod egal, principiu conform cu art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Art. 1 al. 2 din OG nr. 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002 și modificată prin Legea nr. 27/2004, a stabilit principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării asigurând egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală iar, art. 20 din Constituția României prevede faptul că, dispozițiile constituționale referitoare la drepturile și libertățile cetățenilor, vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Art. 53 al. 2 din Constituția României, prevede faptul că, restrângerea, referitor la exercițiul unor drepturi sau libertăți, poate fi dispusă doar dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația ce determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Potrivit art. 2 al. 1 din OG nr. 137/2000 prin discriminare se înțelege, orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de orice criteriu ce are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea, recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice iar, conform alineatului. 2 sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre ce dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la al. 1 față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare, ori, în speță, nu s-a invocat sau făcut dovada existenței unui scop legitim ce să justifice această discriminare.
Sigur că, nu se poate contesta faptul că, nu toți grefierii desfășoară activitățile prevăzute de art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996, dar, întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10% reprezintă prin ea însăși o practică discriminatorie, aparent neutră, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului referindu-se la art. 14 al CEDO a apreciat că diferența de tratament devine discriminatorie atunci când se induc distincții între situații analoage comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe justificare rezonabilă și obiectivă. Aceeași C în cauza Thilinimenos vs. din 06.04.2000 a concluzionat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de convenție, este încălcat nu doar atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage fără a oferi justificări rezonabile și subiective dar, și atunci când omit să trateze diferit fără justificări obiective, rezonabile persoane aflate în situații diferite, necomparabile. Unitățile de justiție (instantele judecatoresti) desfășoară o activitate complexa, atat pe linie judiciara cat si pe linie conexa administrativa. Aceasta activitate complexa se reflecta in mod direct si asupra atribuțiilor personalului auxiliar de specialitate, care concura la îndeplinirea acestei intregi activitati.
Fiecare grefier, conform art. 38 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești - aprobat prin Hotărârea nr. 287/2005 a Consiliului Superior al Magistratură este repartizat pe compartimente auxiliare de specialitate diferite, astfel că, are ca activitate principală și permanentă cea corespunzătoare compartimentului respectiv în care a fost repartizat sau delegat în toate situațiile însă, grefierii îndeplinesc una și aceeași muncă - de grefier- nu o alta, de natură juridică diferită, o muncă normală, normată pentru acest sector, iar nu o muncă suplimentară întrucât prin operațiunea de repartizare, delegare se realizează doar stabilirea grefierului într-un anumit compartiment determinat de activitatea pentru care îi este normată o muncă specifică, ceea ce exclude o muncă suplimentară, peste normă.
Nu este prevăzut pentru grefierii ce sunt repartizați la sectorul executări civile, penale, cercetarea averilor, exercitarea unei munci suplimentare, studii superioare, treaptă, grad profesional diferit față de ceilalți grefieri, astfel că, este cert că reclamanții sunt tratați diferențiat în funcție de criteriul discriminatoriu al sectorului compartimentului în care sunt repartizați cu încălcarea principiului " pentru muncă egală și pregătire profesională, salariu egal", cu toate că îndeplinesc aceeași muncă, cea de grefier.
Cât privește actualizarea prejudiciului suferit, conform indicelui de inflație, raportat la dispozițiile art. 1082 Cod civil, art. 161 al. 4 din Codul muncii și acest capăt de cerere a fost admis întrucât conform acestor dispoziții, debitorul este osândit de se cuvine, la plata unor daune interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din partea sa, afară doar dacă nu va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină ce nu-i poate fi imputată. Prin neacordarea indemnizatiei de 10% reclamantii și intervenienții sunt in mod evident si grav discriminati, deoarece se afla in aceeasi situatie juridica si faptica care fundamenteaza si genereaza acest adaos salarial si pentru restul personalului. De altfel si doctrina juridica si practica judiciara au statuat in mod unanim si constant existenta discriminarii in materie de munca, ori de cate ori un spor sau un adaos salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale care intruneau elementul generator al respectivului spor sau adaos specific.
Culpa pârâților în speță este evidentă, reieșind din neacordarea sporurilor, neinițierea unor măsuri ce să ducă la eliminarea acestei discriminări.
Mai mult, conform art. 1084 Cod civil, daunele interese ce sunt debite creditorului, cuprind în genere pierderea suferită și beneficiul de care a fost lipsit, în speță, nu se poate contesta faptul că moneda națională a fost și este în continuă devalorizare, prejudiciul fiind evident, practica fiind constantă în sensul acordării sumelor solicitate actualizate conform indicelui de inflație.
Cât privește calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât deși între reclamanți și intervenienți și acesta nu există raporturi juridice directe de muncă, acesta răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, de elaborarea proiectelor de rectificare bugetară, împrejurări din care reiese implicit calitatea procesuală pasivă acestuia, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerul Economiei si Finantelor și a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți și intervenienți.
In ce priveste capatul de cerere referitor la acordarea pe viitor a indemnizatiei lunare de 10 % din salariul brut pâna la prevederea acestor drepturi pentru tot personalul auxiliar de specialitate, instanța l-a admis, chiar daca pentru viitor dreptul reclamanților și intervenienților nu s-a născut încă, întrucât existând o incertitudine referitoare la data la care se va modifica în favoarea acestora măsura legală discriminatorie, acest aspect nu ar fi decât generator de noi litigii ce nu sunt de dorit de nici o parte procesuală.
Ținând cont de toate cele prezentate anterior, fiind încălcate dispozițiile art.16 alin 1 si alin 2 din Constituția României,art.1 alin 2 lit e, pct. i din OG nr.137/2000,art.2 alin 1-3, art.29, pct. 2 din OG nr.137/2000, art.2 pct 1 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, art.2 pct.2 din Conventia 111 privind discriminarea in domeniul Fortei de munca si exercitarea profesiei, art.19 pct 3 din Pactul International cu privire la Drepturile Sociale si Politice si art.5,6 din Codul Muncii,instanța a apreciat ca întemeiată acțiunea reclamanților, admis acțiunea și cererilor de intervenție, în speță fiind incidente si dispozițiile art.1082, 1084 si 1039 din Codul civil precum si art.269,165 si 292 din Codul Muncii.
Instanța nu a acordat cheltuieli de judecata întrucât nu au fost dovedite.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, scutit de la plata taxelor de timbru, intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat prin B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul obligării Ministerului Justiției la plata drepturilor solicitate și Ministerul Justiției solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și respingerea acțiunii.
Prin motivele de recurs, Bai nvocat că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, conform OG. 22/2002, se fac inclusiv de Ministerul Justiției cu care reclamanții au raporturi juridice de muncă, acesta având astfel calitatea procesuală pasivă.
S-au invocat în drept dispozițiile OG. 22/2002.
Recurentul Ministerul Justiției, în motivele de recurs a invocat că, potrivit deciziei pronunțate în dosar nr.7/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii, indemnizația de 10 % se cuvine doar categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzuți în normele legale, decizie obligatorie conform art. 329 alin.3 Cod procedură civilă pentru instanțe.
Acordarea indemnizației doar unor categorii de grefieri nu sunt discriminatorii nefiind aplicabile dispozițiile art. 2 din OG.137/2000, greșit s-a reținut contrariul, diferențierea are la bază criteriul obiectiv. Pe de altă parte, în speță este vorba de o adăugare la lege cu încălcarea atribuțiilor conferite puterilor judecătorești.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 4,9, art. 312 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată, prin prisma excepției de necompetență materială, instanța constată următoarele:
Obiectul acțiunii formulate de reclamanții:, și intervenienții, și în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR, MINSTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, îl reprezintă solicitarea reclamanților, având calitate de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Oradea, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, de a li se acorda drepturile reprezentând 10 % din salariul brut.
Potrivit art. I alin. 1 din nr.OUG75/2008, cauzele având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salariat conform nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr.45/2007, sunt soluționate în primă instanță de Curțile de Apel, iar, potrivit alin.2, recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Curțile de Apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Având în vedere obiectul cauzei, calitatea reclamanților, faptul că potrivit art. II alin.1 din nr.OUG75/2008 dispozițiile instituite de art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, începute sub legea anterioară, văzând dispozițiile art. I, II alin.1, 2, 3 din nr.OUG75/2008, instanța va dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
DECLINĂ competența de soluționare a recursului civil declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B cu sediul în B, sector 5,-, și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,-, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în O, str. -, nr.3. jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți:, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR -O, CONSILIUL NAȚIONAL PTR. COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, împotriva sentinței civile nr. 350/LM din 14 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.dec.- /11.07.2008,
Dact./14.07.2008,
Ex.2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
Către,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Vă comunicăm alăturat prezentei, dosarul cu numărul de mai sus, având în vedere că prin Decizia civilă nr.1149/2008-R din 10.07.2008, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea dumneavoastră.
Anexe: dosarul nr- al Tribunalului Bihor.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- -
Dact./11.07.2008
Ex.2
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Stan Aurelia Lenuța, Moșincat
