Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1944/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1944
Ședința publică din data de 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul Liceul " ", cu sediul în B, str.- nr.4, județul B, împotriva sentinței civile nr.631 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, cu sediul în B,-, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-părăt Liceul " ", intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar
Procoedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, iar recurentul-pârât a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul Sindicatul Invățământului Preuniversitar B, în baza cererii cadrului didactic de la Liceul " " B, a chemat în judecată pe pârâtul Liceul " " B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea unității de învățământ să acorde reclamantului transele suplimentare de vechime și drepturile salariale corespunzătoare prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, modificată și completată, precum și obligarea unității școlare la plata către reclamant a drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea transelor suplimentare pentru vechimea de 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ conform art. 50 alin.2 din Legea nr.128/1997, actualizate în funcție de rata inflației, pentru o perioadă de trei ani anterioară datei depunerii cererii de chemare în judecată.
In motivarea acțiunii, reclamantul a invederat instanței faptul că este cadru didactic titular la Liceul " " B, și membru de sindicat a
A mai arătat reclamantul că Legea nr.128/1997, prevede la art 50 că personalul didactic beneficiază de transe de vechime la salarizare iar în mod suplimentar de trei transe care se acordă la 30, la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, iar pentru fiecare transă suplimentară de vechime se acorda o cresșere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime.
De asemenea, a mai precizat că petentul îndeplinește condițiile privind vechimea în învățământ impuse de lege, așa cum reiese din adeverințele eliberate de unitatea unde acesta funcționează, însa nu i-a fost acordată creșterea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime, fapt ce rezultă din înscrierile din carnetul de muncă, unde nu este cuprinsă nicio majorare determinată de aplicarea art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Totodată, a mai arătat că nici în alte acte normative prin care au fost sau sunt stabilite drepturile salariale (majorarile salariale) ale personalului din învățământ sau în nicio metodologie de calcul a drepturilor salariale ale personalului din învățământ nu se face mențiunea acordării pentru personalul didactic cu o vechime în învățământ de minim 30 de ani, a creșterilor salariale menționate, deși această prevedere legală exista încă de la apariția Legii 128/1997 ea nu a fost niciodată respectată.
In dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar în fotocopie actele normative invocate, Legea nr.128/1997, extras din carnetul de muncă, adeverințe eliberate de unitate cu dovada vechimii în învățământ pentru petent și tabelul cu membrii de sindicat care au susținut promovarea acțiunii.
Pârâtul Liceul " " a formulat întâmpinare prin care a susținut respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând că transele suplimentare de vechime pretinse au fost incluse în grilele de salarizare, ele fiind deja achitate prin plata salariului.
A mai arătat pârâtul că reclamantul interpretează eronat art. 50 din Legea nr. 128/1997, care spune că transele de vechime sunt stabilite "de lege" iar nu "prin prezenta lege" cum ar fi fost formularea corectă pentru ca pretențiile petentului să fie întemeiate.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.631 din din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Invățământului Preuniversitar B, în contradictoriu cu părâtul Liceul " " B, a fost obligat pârâtul să acorde petentului transele suplimentare de vechime si drepturile salariale corespunzătoare prevăzute de art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, modificată și completată, a fost obligat pârâtul la plata către petentul a drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea transelor suplimentare pentru vechimea de 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ, actualizate în funcție de rata inflației, pentru o perioadă de 3 ani anterioară cererii de chemare în judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în baza art.28 din Legea nr. 54/2003 a Sindicatelor, B are împuternicire din partea petentului, cadru didactic la Liceul " " B să promoveze prezenta acțiune.
Din adeverința eliberată și din extrasul din carnetul de muncă depuse la dosar rezultă că petentul este încadrat la transa de vechime 35-40 ani.
Având în vedere că Legea nr.128/1997, prevede la art 50 că personalul didactic beneficiază de transe de vechime la salarizare iar în mod suplimentar de trei transe care se acordă la 30, la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, iar pentru fiecare transă suplimentară de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime, și văzând că petentul îndeplinește condițiile legale de vechime care îl îndreptățesc la transa suplimentară de vechime, precum și faptul că această transă nu i-a fost acordată, tribunalul a constatat acțiunea întemeiată.
S-a mai reținut de către tribunal că, nu în ultimul rând nici un act normativ prin care au fost sau sunt stabilite drepturile și majorările salariale ale personalului din învățământ și nicio metodologie de calcul a drepturilor salariale ale personalului din învățământ nu face mențiunea acordării, pentru personalul didactic cu o vechime în învățământ de minim 30 de ani a creșterilor salariale menționate la art. 50 alin.2 din Legea nr.128/1997, cu toate că această prevedere legală există încă din anul 1997 dar nu a fost niciodată respectată.
Astfel, tribunalul a apreciat că petentul este îndreptățit la plata acestor drepturi salariale neacordate, reprezentând contravaloarea transelor suplimentare pentru vechimea de 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ, conform art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, sume ce urmează a fi reactualizate cu indicele de inflație la zi, ținându-se cont și de termenul general de prescripție de 3 ani pentru care aceste drepturi vor fi acordate și de perioada solicitată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Liceul " " B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În motivarea recursului, pârâtul a învederat că de la data intrării în vigoare a Legii nr.128/1997 salarizarea personalului didactic se făcea potrivit grilelor stabilite prin OG nr.39/1994 cu modificările și completările ulterioare. Conform acestei grile, ultima tranșă de vechime în învățământ în vederea salarizării era cea de peste 25 de ani, persoanele care îndeplineau aceste condiții primind o majorare cu 4% din tranșa de vechime anterioară.
A mai arătat recurentul că, începând cu 16.07.1998, data la care s-a publicat Legea nr.154/1998, grilele au fost actualizate cu noi tranșe de vechime: 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani, pentru fiecare din aceste tranșe fiind stabilit un coeficient de ierarhizare distinct care s-a aplicat în practică la calculul drepturilor salariale.
mai învederat recurentul, că din carnetul de muncă al reclamantului rezultă că au fost puse în aplicare aceste prevederi legale, fapt confirmat și de statele de funcții întocmite de unitatea școlară din care face parte.
A mai arătat recurentul, că tranșele suplimentare de vechime solicitate de reclamant au fost deja achitate prin plata salariilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, astfel încât se impune admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate în recurs, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care
au incidență în soluționarea cauzei și de disp.art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut just că intimatul-reclamant conform actelor depuse la dosar, se încadrează la transa de vechime de 35-40 ani și că în conformitate cu disp.art.50 din Legea nr.128/1997 beneficiază de transe de vechime în raport de care se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime.
A mai reținut prima instanță că deși aceste prevederi legale există din anul 1997 nu au fost niciodată respectate și că niciun act normativ și nicio metodologie de calcul nu specifică faptul că aceste creșteri salariale au și fost acordate personalului îndreptățit.
Prima instanță, deci a considerat întemeiată acțiunea în baza interpretării textelor de lege enunțate mai sus și a analizării extrasului din carnetul de muncă și a adeverinței de salariat cu specificarea încadrării reclamantului în transele de vechime corespunzătoare ultimilor 9 ani de activitate.
Prima instanță, însă, nu face nicio referire la înscrisurile depuse de pârât prin care acesta invocă achitarea transelor suplimentare de vechime prin plata salariilor.
Astfel, recurentul-pârât, atât la inatanța de fond cât și în recurs, a depus Ordinul Direcției Financiare și contabilitate din cadrul Ministerului d e Interne nr.182.073/30.10.1997 și anexa aferentă privind acordarea celor trei tranșe suplimentare de vechime, cu mențiunea că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, adresa nr.182.305/3.12.1997 cu precizări generale pentru aplicarea Statutului personalului didactic precum și statele de plată ale reclamantului.
A precizat recurentul, că din toate aceste înscrisuri rezultă împrejurarea că au fost aplicate dispozițiile legale, avându-se în vedere și macheta de calcul a salariilor personalului didactic transmisă de Ministerul Educației și Cercetării, în conformitate cu dispozițiile nr.OG15/30.01.2008 care în art.5 alin.2 menționează că sunt cuprinse în nivelurile salariale creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 cu modificările și completările ulterioare.
În raport de aceste precizări și în urma susținerilor părților, Curtea apreciază că, pentru a se stabili cu exactitate dacă recurentul-pârât a respectat dispozițiile legale ale art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind aplicarea și acordarea coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșelor de vechime precum și a cuantumului drepturilor solicitate, se impune efectuarea unei expertize de specialitate, această probă fiind necesară pentru justa soluționare a cauzei.
Pentru aceste considerente, Curtea privește prezentul recurs ca fiind fondat, urmând ca în conformitate cu disp. art.312 al.1,2,3 Cod procedură civilă să îl admită, să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond pentru efectuarea unei expertize de specialitate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Liceul " ", cu sediul în B, str.- nr.4, județul B, împotriva sentinței civile nr.631 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, cu sediul în B,-, județul B și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 7 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex./06.11.2008
dosar fond.- - Tribunalul Buzău
judecători fond- G
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Cristina
