Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.23
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, A, -, toți cu domiciliul ales în P, dul -, nr.23 bis,.2, județul P - la Cabinet de avocatură și, împotriva sentinței civile nr.1735 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă SC "" SA, avocat - din Baroul Prahova, lipsind recurenții-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Se învederează că din partea intimatei-pârâte SC "" SA s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, la care s-au anexat în copii: adresa nr.1818/04.08.1997 emisă de " " RA și carnetul de muncă al numitei.
Avocat - pentru intimata-pârâtă SC "" SA declară că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația intimatei-pârâte că alte cereri nu mai are de formulat, cât și față de împrejurarea că recurenții-reclamanți au solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC "" SA, avocat - solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, precizând că obiectul acțiunii vizează cota de gaze care a fost introdusă în salariu prin compensare încă din anul 1997. Cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe cale separată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.1554/105/01.04.2009, reclamanții, G, A, -, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumelor reprezentând c/valoarea actualizată a unei cote anuale de gaze naturale de 4000 mc aferente anilor 2006 si 2007, reprezentând drepturile salariale suplimentare datorate reclamanților, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 70 lei pentru fiecare reclamant.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramura constând în suplimentări salariale cu ocazia acordării cotei anuale de gaze sau a c/valorii acesteia, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada sus-menționată.
La data de 05.06.2009 pârâta a formulat o întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, în condițiile în care dreptul la acțiune este prescris în baza art.283 lit.e muncii, fiind expirat termenul de prescripție de 6 luni, solicitând și respingerea acțiunii, motivându-se că drepturile solicitate au fost incluse începând cu anul 1997 în salariul de bază, iar pârâta a achitat sumele brute solicitate.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr.1735 din 16 octombrie 2009 Tribunalul Prahovaa respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Conform actelor existente la dosar (cărțile de muncă, adresele existente la dosar) reclamanții sunt salariații pârâtei, însă în perioada 2006-2007, toate drepturile salariale la care au avut dreptul în raport de munca prestată, inclusiv c/valoarea cotelor de gaze ce li se cuveneau, au fost compensate prin majorarea salariilor de bază.
De asemenea, disp.art.176 din CCM la nivel de ramura pe anul 2006 si anexa la actul adițional nr.397/2007 prevad ca salariatii din cadrul ramurii petrol si gaze, energie, termica, au dreptul cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C, precum si in luna octombrie pentru aprovizionare de toamna-iarna vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixa in cuantum minim de un salariu minim pe ramura, drepturi care se acorda in cazul in care nu s-a convenit in baza unui contract colectiv la nivel de societate, introducerea acestora in salariul de baza.
Totodată, în baza art.170 din CCM, salariații din cadrul industriei petroliere, au dreptul la un ajutor material reprezentând c/valoarea unei cantități de 4000. de gaze naturale, anual.
Pe de alta parte, disp.art.187 din CCM nr.288/2006 a prevăzut ca salariații agenților economici din domeniul petrolului, vor primi anual un ajutor material egal cu c/valoarea unei cote de gaze naturale, în măsura în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază, astfel încât acest ajutor material a fost compensat prin CCM pe anul 1997, cuantumul și condițiile de acordare ale acestuia urmând să fie stabilite prin CCM-uri la nivele inferioare.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă ca reclamanții sunt salariații pârâtei însă, în perioada 2005-2007 au încasat toate drepturile salariale ce li se cuveneau în raport de munca prestată, de atribuțiile de serviciu, iar pârâta a achitat c/valoarea cotelor de gaze naturale prin majorarea salariului de baza în urma compensării și includerii c/valorii acestora în salariul de bază.
Mai mult chiar, actele și lucrările dosarului atestă că în CCM-ul la nivel de ramură pe anii 2005-2007 s-a prevăzut pentru salariații pârâtei, acordarea unor cote de gaze numai în măsura în care acestea nu au fost compensate prin majorarea salariului de bază, menționându-se că în ceea ce privește cuantumul și condițiile de acordare ale acestora, urmează să fie încheiate CCM-uri la nivele inferioare, pe baza unor negocieri în acest sens, caz în care, în speță, nu există nicio proba la dosar care să ateste ca nu s-ar fi compensat prin majorarea salariului de baza aceste drepturi și că ar fi existat negocieri și întocmirea unor CCM-uri la nivele inferioare, privind condițiile și criteriile de acordare ale acestora, valoarea lor concretă în cazul neincluderii lor în salariul de bază.
Prin urmare instanța, având în vedere aceste considerente și constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de CCM-urile sus-menționate, a respins acțiunea precizată, ca neîntemeiata.
Totodată, instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, constatând că în speță sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c muncii în baza cărora prezenta acțiune este supusă termenului de prescripție de 3 ani care a început să curgă de la data scadenței drepturilor solicitate, respectiv decembrie 2005, cu atât mai mult cu cât prezenta acțiune vizează un conflict de muncă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o ca netemeinică și nelegală, cu motivarea că în mod greșit instanța de fond a constatat că acest drept salarial a fost inclus în salariul de bază.
Se arată că suma de 17.000 ROL reprezenta doar o compensație pentru creșterea prețurilor la energia electrică și termică, combustibili pentru prepararea hranei, încălzire și pâine, acordată tuturor bugetarilor conf. HG 860/1996, iar nu cota de 4000 mc de gaze prevăzută în CCM.
Mai arată recurenții că nu se poate considera că, odată introduse în salariul de bază, primele respective nu mai sunt datorate, cuantumul salariului minim pe unitate suportând modificări anuale.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat.
La data de 1.07.1997, la nivelul SC SA, s-a procedat la includerea în salariul de bază a cotei de gaze, prevăzute la art.176 din CCM.
În acest sens au fost emise adresa 1818/1997 a Directorului General și decizii ale directorilor sucursalelor.
Prin includerea acestui drept la o cotă de gaze în salariul de bază, obligația societății de acordare a primei pretinse de recurenții - reclamanți s-a stins, deoarece art.187 din prevede că nu se mai datorează aceste drepturi în situația în care au fost compensate prin majorarea salariului de bază.
De asemenea, art.137 din prevede că unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
Intimata pârâtă a făcut dovada includerii cotei de gaze în salariul de bază, astfel că, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse, curtea, văzând disp. art. 304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, A, -, toți cu domiciliul ales în P, dul -, nr.23 bis,.2, județul P - la Cabinet de avocatură și, împotriva sentinței civile nr.1735 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
--- - - - -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.4 ex./18.01.2010
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond -
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
