Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 2407/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 2407
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Simona
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sect.5 și de Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în municipiul P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1671 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanții, în propriu și ca reprezentant al reclamanților, a, G, G, I, și, toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la Tribunalul Buzău,-, județul B, intimații pârâți Tribunalul Buzău cu sediul în - - nr.170, județul B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, nr.1-3 sect.1
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recursuri scutite de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr- reclamanții a, G, -, -, G, I, și reprezentați de, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Buzău și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin sentința se ce va pronunța să se constate existența discriminării create ca urmare a neacordării sporului pentru gestionarea de informații clasificate sau confidențiale, și obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin neachitarea acestui spor în cuantum de 30% calculat la salariul de bază brut, cât și a indexării sumelor datorate și menționarea privitoare la sporuri de confidențialitate în cărțile de muncă ale reclamanților.
La termenul din 17 februarie 2009, în ședință publică, Curtea a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea acțiunii de față.
Astfel, prin decizia nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr.73/06.02.2009 au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.I și II din nr.OUG75/2008, situație în care, ținând cont de obiectul prezentei acțiuni, ce constituie un litigiu de muncă, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului în primă instanță, în conformitate cu art.2 pct.1 lit.c din Codul d e procedură civilă.
Așa fiind, având în vedere și dispozițiile art.284 alin.2 din Codul Muncii, ce statuează că cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin.1 - ce privesc conflictele de muncă - se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, urmează ca în baza art.158 alin.1 și art.159 alin.2 din Codul d e procedură civilă, Curtea să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, reprezentând instanța competentă în a cărei circumscripție reclamanții își au domiciliul.
Prin încheierea din 08 aprilie 2009 pronunțată în dosarul - Tribunalul Buzău amânat judecarea cauzei întrucât toți membrii completului de judecată s-au abținut.
Prin încheierea din 24.04.2009 pronunțată în dosarul - de către Curtea de APEL PLOIEȘTIs -au admis cererile de abținere colectivă și s-a trimis cauza spre soluționare Tribunalului Dâmbovița unde s-a format dosarul nr-.
La data de 23.06.2009 reclamanții au formulat precizări în sensul că își motivează acțiunea pe prevederile Deciziei 46 pronunțată în ședința din 15.12.2008 în dosarul nr.27/2008 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2006 în raport de prevederile art. 3 din Decretul 167/1958 cu privire la prescripția extinctivă, iar pe fond a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, că prin decizia nr. 1325/04.12.2008 Curtea Constituțională a constat că înțelesul dispozițiilor G nr. 137/2000, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Prin întâmpinarea formulată de Curtea de APEL PLOIEȘTIa solicitat admiterea excepției prescripției și respingerea pe fond a cererii.
Pe de altă parte a arătat că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare, ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă " - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă - element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare, că atribuții de serviciu concrete ale personalului auxiliar față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
În ce privește acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate a arătat că cererea nu poate fi primită câtă vreme drepturile nu sunt prevăzute de legislația în vigoare iar referitor la actualizarea sumelor solicitate s-a arătat că urmează a fi respinsă ca fiind o cerere accesorie cererii principale, iar pe de altă parte acestea nu pot cuprinde decât dobânda legală cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr. 1671 din 7 octombrie 2009 Tribunalul Buzăua admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților respingând cererea ca prescrisă pentru perioada 10.06.2002-13.01.2006.
Pe fond admis în parte cererea formulată de reclamanții, a, G, G, I, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Buzău, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, obligând
pârâții Tribunalul Buzău, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15 % începând cu data de 13.01.2006 la zi, și pe viitor, actualizat cu indicele de inflație calculat de la data scadenței sumelor până la data plății efective cu efectuarea mențiunilor privitor la aceste sporuri în carnete de muncă al reclamanților.
Pentru pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
În ce privește excepția lipsei prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, tribunalul a apreciat că aceasta esteneîntemeiată fiind admisă în raport de prevederile art. 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii, care stabilesc că cererileîn vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și de dispozițiile art. 1, 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958, care stabilesc că dreptul la acțiune se prescrie dacă nu a fost exercitat în termenul de prescripție de 3 ani, care începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune.
Așa fiind instanța de fond a respins ca prescrisă cererea de chemare în judecată pentru perioada 10.06.2002-13.01.2006, cererea fiind înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI la data de 13.01.2009.
Pe fond, tribunalul a reținut că prin decizia nr. 46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii în dosarul nr. 27/2008, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3 din Cod proc civ, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 18 alin.1 și 2 din Codul d eontologic al magistraților și art. 78 alin.1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Cum, potrivit art. 329 alin.3 din Cod proc civ, dezlegarea dată problemelor de drept judecate într-un recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate, pe perioada 26.01.2008 la zi, precum și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație de la data la care trebuia acordat și până la plata efectivă, spor calculat la salariul de bază brut lunar.
În ce privește actualizarea sumei reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % neacordat, tribunalul a apreciat că prin admiterea acestui capăt de cerere are loc o reparație integrală a prejudiciului cauzat reclamanților prin neacordarea la timp a acestor drepturi.
Susținerea pârâtei Ministerul Justiției și Libertăților în sensul că acordarea acestui spor nu se poate face și pentru viitor întrucât aceasta ar însemna depășirea limitelor puterii judecătorești și arogarea de către instanțe a unor atribuții de legiferare, nu poate fi primită, având în vedere că acordarea acestor drepturi se poate face și pe viitor, atâta timp cât legislația care stabilește acordarea acestora este în vigoare și, atâta vreme cât, potrivit prevederilor art. 78 alin.1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cât și potrivit dispozițiilor art. 9 din Codul d eontologic al acestora, această categorie de personal este obligată să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care au cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și de Curtea de APEL PLOIEȘTI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se susține în recursurile declarate că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea, atâta vreme cât Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătorească și Parlament și Guvern.
Se mai arată că sporul solicitat de reclamanți nu este prevăzut de legislația aplicabilă magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Este criticată sentința și sub aspectul reactualizării sumelor solicitate, cu motivarea că nu se pot face nici un fel de plăți dacă nu au fost prevăzute ca atare în bugetul aprobat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recursurilor, curtea va consta că acestea sunt nefondate:
Prin decizia nr. 46/15.12.2008 a ICCJ, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora, că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă această decizie este obligatorie.
Decizia pronunțată de Curtea Constituțională la data de 27.05.2009 nu poate avea efect retroactiv, de înlăturare a efectelor unei decizii date în interesul legii, de către ICCJ.
Mai mult, chiar Curtea Constituțională, în motivarea deciziei sale precizează expres faptul că "apare ca evident că decizia pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce niciun efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedură civilă".
Referitor la actualizarea sumelor datorate, curtea va constata că această dispoziție este legală și temeinică, deoarece, potrivit disp. art. 161 alin (4) Codul Muncii întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Față de aceste considerente, curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sect.5 și de Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în municipiul P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1671 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanții, în propriu și ca reprezentant al reclamanților a, G, G, I, și, toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la Tribunalul Buzău,-, județul B, intimații pârâți Tribunalul Buzău cu sediul în - - nr.170, județul B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, nr.1-3 sect.1
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Simona
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
7 ex/21.12.2009
dosar fond - al Tribunalului Dâmbovița
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Simona
