Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 354/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.354/
Ședința publică din 1 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1537 din 16 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 1537 din 16 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive Consiliul Local al municipiului Târgu-M, Primăria municipiului Târgu- și a Ministerului Economiei și Finanțelor, precum și excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar " " Târgu-M, Colegiul Economic "Transilvania" Târgu-M, Consiliul Local al municipiului Târgu-M, Primăria municipiului Târgu-M, Inspectoratul Școlar Județean M și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pârâții au fost obligați, în solidar, la plata în favoarea reclamantei a unei despăgubiri egale cu majorările salariale prevăzute de Legea nr. 220/2007 pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iulie 2007, urmând ca sumele respective să fie reactualizate în funcție de rata inflației până la data plății efective a debitului.
Pârâții Grupul Școlar " " și Colegiul Economisi "Transilvania" au fost obligați să înscrie în carnetul de muncă al reclamantei drepturile salariale menționate.
Prin încheierea din 14 februarie 2007, dată în camera de consiliu, s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale ivite în cuprinsul și în dispozitivul sentinței sus-menționate, în sensul că din dispozitivul ei s-a exclus pârâtul Inspectoratul Școlar Județean M, iar din cuprinsul hotărârii s-a eliminat în întregime alineatele 3 și 5.
Împotriva sentinței civile menționate, Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, a înaintat în termen legal recurs solicitând, în principal, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă față de recurent, datorită lipsei calității procesuale pasive a acestuia; în subsidiar, se solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și comunicarea tuturor actelor de procedură la sediul Direcția Generală a Finanțelor Publice
În drept s-a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, relevându-se că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății.
Prin memoriul de recurs, s-a relevat că ministerul nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu există nici un raport juridic între părțile litigante, respectiv raporturi de muncă. Prin Legea nr. 84/1995 (legea învățământului) s-a statuat că finanțarea cheltuielilor de personal din cadrul învățământului preuniversitar se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale și nicidecum de către minister. Rolul ministerului este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale. În plus, atât în doctrină cât și în practica judiciară, s-a statuat că cererea de chemare în garanție nu poate fi admisă în cadrul acțiunilor personale patrimoniale și nici în litigiile de muncă, întrucât raporturile de muncă există între instituția angajatoare și angajații acesteia.
Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 304 ind. 1 și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat,astfel că urmează a fi respins, pentru considerentele relevate în continuare:
Reclamanta face parte din categoria personalului didactic, noțiune legală care include și funcțiile de educator, învățător și institutor conform art.3 și 5 alin.1 din Legea nr.128/1997. Activitatea didactică a reclamantei, care are o vechime în învățământ de peste 41 de ani și gradul didactic I, constituie o activitate normată potrivit dispozițiilor art.128 din Codul muncii și art.44 din legea sus citată. Art.44 alin.3 din Legea nr.128/1997 face trimitere expresă la noțiunea legală de "normă a educatorului, a învățătorului sau a institutorului".
Legea nr. 128/1997, prin art. 50, acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectivtranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care, suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei, noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr.128/1997, prin nr.OG39/1994, personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de vechime. După apariția Legii nr.128/1997, prin nr.HG 467/1997 au fost introduse 10 segmente de tranșe de vechime, fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste transe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferentetranselor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar, intitulat "tranșa suplimentară", însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime", în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Ca atare, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, are calitate procesuală pasivă în cauză, atât sub aspectul opozabilității față de minister a hotărârii pronunțate cât și a executării ei de către reclamanți.
Față de cele ce preced, recursul declarat de pârât este nefondat și în consecință urmează a fi respins ca atare, nefiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă. Din oficiu, curtea nu a reținut motive de casare de ordine publică care să afecteze legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și pe care să le pună în discuția părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -.-, nr. 1-3, județul M, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr. 1537 din 16 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
pentru,fiind în
concediu medical, semnează
președintele instanței,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-7.11.2007-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat