Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 782/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 782/CM
Ședința publică de la 11 noiembrie 2008
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta - pârâtă SA GRUP, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.239 și SC PRIN ZONA AR, cu sediul în C, 34, Port, județul C, împotriva sentinței civile nr.405/02.04.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în C, str. -, nr.40, -6,.4, având ca obiect drepturi bănești(suplimentări bănești de Paști și de C, calculate la nivelul salariului mediu pe societate).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta pârâtă, avocat -, conform delegației de substituire din data de 30.09.2008, depusă la dosar, lipsind intimatul - reclamant.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm.pr.civ.
Recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a evidențiat părțile, stadiul dosarului și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța constată că a fost atașat dosarul civil nr- al Curți de APEL CONSTANȚA, la care este atașat dosarul nr.1880/2005 al Tribunalului Constanța.
Apărătorul recurentei - pârâte depune la dosarul cauzei concluzii scrise și copia deciziei civile nr.364/CM din 18 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.
Fiind întrebat, reprezentantul recurentei - pârâte arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Instanța, având în vedere precizările apărătorului recurentei - pârâte, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul atât asupra excepției autorității de lucru judecat cât și asupra recursului declarat de
Apărătorul recurentei - pârâte, având cuvântul solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat în ce privește capătul 1 din cerere, având în vedere că au fost acordate pretențiile reclamantului, astfel cum rezultă din decizia depusă la dosarul cauzei.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea suplimentelor bănești, apreciază apărătorul recurentei că în mod greșit instanța a reținut că pârâta ar datora drepturile salariale solicitate de către reclamant, acestea fiind acordate și primite de către salariați, deoarece au fost incluse în salariile de bază ale acestora.
În ce privește cererea reclamantului prin care solicită contravaloarea a 4.000 mc gaze naturale, la prețul zilei, apărătorul recurentei - pârâte consideră că hotărârea instanței de fond este temeinică, fiind respinsă cererea ca prescrisă.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta SA SA acordarea:
- diferențelor bănești rezultate din aplicarea indicelui de salarizare de 1,98 din salariul minim indexat pe economie,
- suplimentărilor bănești de Paști și C, calculate la nivelul salariului mediu pe societate,
- contravalorii a 4.000 mc. gaze naturale, la prețul zilei, drepturi cuvenite pe ultimii 3 ani anterior formulării acțiunii.
În considerente s-a arătat că reclamantul a fost salariatul societății pârâte până la data de 01.07.2005, astfel cum rezultă din legitimația de acces în societate.
Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății prevedea la art. 168 alin. 1 că salariații vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe
Deși aceste prevederi s-au regăsit în contractele colective de muncă, drepturile nu i-au fost acordate pentru: sărbătorile de Paști și de C din anii 2002, 2003 și 2004.
S-a arătat totodată că neplata acestor drepturi impune reactualizarea cu coeficientul de inflație, pentru perioada menționată.
S-a arătat că potrivit art. 176 din Contractul colectiv de muncă pe unitate, salariații urmează să beneficieze de un ajutor material egal cu contravaloarea a 4.000 mc. gaze naturale la prețul pieței, autor care nu a fost acordat.
Prin întâmpinare, - GRUP a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
De asemenea, pârâta a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru capetele 2 și 3 din cerere invocând prevederile art. 283 alin. 1 din Codul muncii și excepția prematurității capătului 2 de cerere invocând împrejurarea că
acțiunea nu putea fi formulată până când nu au loc în baza cărora cuantumul exact al sumelor să fie stabilit în conformitate art. 168 alin. 1 teza finală din contractul colectiv de muncă pentru anii 2003-2007.
Cu privire la fondul cauzei s-au susținut următoarele:
Societatea pârâtă a solicitat să se constate că în speță este necesară interpretarea clauzelor contractului colectiv de muncă după voința reală a părților semnatare, iar nu după sensul literal al termenilor utilizați.
Astfel, s-a susținut că începând cu anul 2003, în contextul negocierilor referitoare la drepturile acordate salariaților prin contractul colectiv de muncă, reprezentanții patronatului și cei ai federației sindicatelor au convenit ca pentru toți salariații drepturile salariale suplimentare de C și de Paști menționate prin art. 168 alin. 1 să fie incluse în salariul de bază, în acest sens fiind negociat și inserat și alin. 2 al acestui articol.
Ulterior, la 31.08.2007, Comisia Paritară a adoptat Decizia înregistrată sub nr. 5140/2007 intitulată,Notă asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al
Prin această ultimă decizie, a susținut pârâta, a fost complinită orice deficiență de ordin formal, decizia fiind semnată de toți membrii Comisiei Paritare. S-a confirmat, astfel, că intenția reală a părților semnatare ale contractului colectiv de muncă a fost ca începând cu 2003, suplimentările salariale prevăzute la alin. 1 ale art. 168 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților.
Societatea pârâtă a apreciat că, în subsidiar, acțiunea trebuie respinsă ca prematură, întrucât chiar dacă s-ar accepta punctul de vedere potrivit căruia aceste drepturi nu au fost achitate, conform art. 168 teza finală, aceste suplimente nu se acordă automat la nivelul unui salariu de bază mediu pentru fiecare dintre salariați, ci doar subsecvent negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele două evenimente.
Ori, cât timp nu au avut loc aceste negocieri care să stabilească valoarea lor concretă și modalitatea de acordare, nu se pot pretinde aceste sume.
Pârâta a solicitat să se constate că sumele solicitate prin acțiune au avut o bază de calcul eronată, întrucât s-au raportat la salariul mediu brut pe, cu toate că textul art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă se referă la salariul de bază mediu la nivelul societății.
Prin sentința civilă nr. 405 din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost admisă excepția prescrierii dreptului la acțiune în ceea ce privește cererea de acordare a contravalorii a 4000 mc gaze.
A fost admisă excepția prescrierii dreptului la acțiune în ceea ce privește suplimentările salariale pentru perioada 01.07.2002-04.02.2005.
A fost respinsă excepția prescrierii dreptului la acțiune în ceea ce privește suplimentarea de drepturi salariale echivalente cu salariul de bază mediu la nivel de unitate pentru sărbătoarea de Paști din anul 2005, ca nefondată.
A fost respinsă excepția prematurității formulării acțiunii.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata suplimentării de drepturi salariale echivalente cu salariul de bază mediu la nivel de unitate pentru sărbătoarea de Paști din anul 2005.
A fost respinsă ca prescrisă cererea de acordare a contravalorii a 4000 mc gaz și cererea privind suplimentările salariale pentru perioada 01.07.2002-04.02.2005.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă:
În ceea ce privește pretențiile în legătură cu drepturile salariale neacordate constând în prime, chiar dacă acestea sunt întemeiate pe prevederile CCM, reprezintă în realitate tot o neexecutare contractului individual de muncă ale cărui prevederi se completează cu dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă în conformitate cu art. 238 alin. 2 Codul muncii.
Ca urmare, sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii iar nu lit. e care se referă la neexecutarea altor clauze a Contractului Colectiv de Muncă.
În ceea ce privește obligarea la contravaloarea a 4000 mc gaze naturale s-a constatat că acesta nu este un drept de natură salarială, situație în care sunt incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e Cod procedură civilă.
Asupraexcepției prematurității formulării acțiuniiinvocată de pârâți:
Potrivit art. 109 Cod procedură civilă oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
S-a reținut că angajatorul nu poate aprecia că acest drept nu s-a născut în absența negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de părți prin contractele colective de muncă, de a beneficia de aceste suplimentări; pe cale de consecință, această apărare va fi respinsă ca nefondată.
Cu privire la fondul cauzei:
În contextul prevederilor legale, raportat la speța de față s-a constatat că în Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate pentru anii 2003 - 2004, 2004 - 2005, prin art. 128 pct. 5 s-a prevăzut că în cadrul ar C, salariul de bază minim va fi de 1,98 mai mare decât salariul minim pe economie indexat.
Susținerile pârâtei potrivit cu care SNP a fost supusă procesului de monitorizare în perioada 2003 - 2005, fapt care a condus la excluderea aplicării coeficientului de 1,98 s-a dovedit a fi nefondată având în vedere faptul că nu a fost făcută nicio dovadă din care să rezulte acordul de voință al părților semnatare a contractului colectiv de muncă pentru neaplicarea acestui coeficient.
Raportat la aceste considerente, acest capăt de cerere a fost admis și în consecință tribunalul a obligat pârâta la plata drepturilor salariale cu respectarea indicelui de salarizare de 1,98 din salariul minim pe economie indexat pentru intervalul 01.07.2002-04.02.2005.
Potrivit art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul pe anul 2004,Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
În alin. 2 al aceluiași articol s-a menționat că,Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu .
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin. 1 al art. 168, aducând o singură modificare la alin. 2, în sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Același text se regăsește, în aceeași formă menționată, în Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.
În sfârșit, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut ca în contractele precedente.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta SC SA - Membru Grup, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat în ce privește capătul 1 de cerere, respectiv obligarea societății la plata diferențelor bănești rezultate din neaplicarea indicelui de salarizare de 1,98 din salariul minim indexat pe economie.
Reclamantul a obținut anterior formulării prezentei acțiuni, o hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv decizia civilă nr. 364/CM din 18 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr-, prin care societatea pârâtă a fost obligată la plata drepturilor salariale datorate către reclamant pentru perioada 22 iulie 2002 - 22 iulie 2005 cu respectarea indicelui de salarizare 1,98.
A fost invocată de către recurenta pârâtă și excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată.
Admițând, pur teoretic, faptul că drepturile salariale în discuție nu ar fi fost incluse în sumele deja acordate salariaților, oricum dreptul de a formula prezenta acțiune nu se poate considera născut atât timp cât nu au avut loc în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit. Potrivit alin. 1 al art. 168, teza finală, text nemodificat în perioada 2003 - 2007, drepturile salariale suplimentare nu se acordă automat, ci doar subsecvent negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele două evenimente (Paștele și Cul).
Ori, atât timp cât aceste negocieri pentru stabilirea valorii concrete a modalităților de acordare, a criteriilor, condițiilor și beneficiarilor nu au avut loc, nu se poate vorbi de existența în patrimoniul salariaților a unui drept care să fie valorificat prin astfel de acțiuni.
Recurenta pârâtă a invocat și excepția prescrierii dreptului la acțiune, în temeiul prevederilor art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.
Deși pretențiile sunt bănești, acestea izvorăsc din neexecutarea unei clauze inserate în contractul colectiv de muncă, care stabilește un ajutor material, nu un drept salarial, motiv pentru care recurenta apreciază că acțiunea trebuia promovată în 6 luni de la data nașterii dreptului, nefiind vorba de drepturi salariale ce trebuiau acordate conform aceluiași contract colectiv de muncă.
Analiza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel pentru anul 2004 relevă aspectul existenței unor reglementări distincte în domeniul salarizării, diferite în esență de reglementările în materia protecției sociale și a altor drepturi, de natură a conduce și a justifica aplicarea unor norme diferite în materia prescripției dreptului la acțiune.
Pe fondul cauzei recurenta apreciază că în mod greșit instanța a reținut că societatea ar datora drepturile salariale suplimentare solicitate de către reclamant, acestea fiind acordate și primite de către salariații societății deoarece au fost incluse în salariile de bază ale acestora.
Prin actul adițional la contractul colectiv de muncă din 2003 s-a stabilit că suplimentările de la alin. 1 s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de și SA, ceea ce echivalează cu faptul că aceste suplimentări nu mai pot fi solicitate deoarece aceste suplimentări se acordă numai dacă nu au fost introduse prin act adițional în salariul de bază.
În scopul dovedirii acestor afirmații a fost anexat Protocolul încheiat cu ocazia stabilirii modului de aplicare a prevederilor art. 168 din contractul de muncă nr. 6562 din 21 martie 2003. În cuprinsul respectivului protocol se menționează în mod expres că, urmare aplicării prevederilor art. 168 din contractul colectiv de muncă, salariile de bază ale salariaților se reașează prin aplicarea unui procent de 7% și adăugarea unei sume de 625.000 lei vechi.
De asemenea, a fost anexată copia actului adițional la contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2008 și înregistrat la. B sub nr. 1090 din 22 februarie 2008, în care se arată, referitor la art. 168 alin. 1 și 2, următoarele: " (2) Pe baza acordului dintre și SA, începând cu anul 2003, primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al tuturor angajaților (care au beneficiat în acest fel de o creștere salarială) devenind astfel parte a salariului de bază ca întreg, fără a mai fi în mod distinct individualizate și fără ca, după anul 2003, să poată fi modificate în mod distinct față de salariu".
Instanța ar trebui să interpreteze conținutul clauzei respective având în vedere prevederile art. 977 Cod civil, care stabilește principiul voinței reale a părților.
În sprijinul acestei interpretări este și Hotărârea Comisiei Paritare, care a interpretat alin. 2 al art. 168 din contractul colectiv de muncă, în iunie 2007.
Concluzia Comisiei Paritare a fost aceeași, respectiv că, începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că art. 168 alin. 1 rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg. ulterioare au privit majoritatea salariului de bază ca întreg, așa cum a rezultat după includerea primelor.
Decizia Comisiei Paritare reprezintă o convenție între patronat și sindicat, în sensul prevederilor art. 969 Cod civil, ale cărei dispoziții sunt obligatorii pentru părțile contractante, deci și pentru intimatul reclamant.
Relevante pentru speță sunt și concluziile cuprinse în raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de SC SRL, având ca obiectiv: să se stabilească dacă în perioada 2003 - 2007 drepturile salariale prevăzute de art. 168 din contractul colectiv de muncă pentru sărbătorile de Paști și de C au fost cuprinse în salariul de bază.
Expertul a ajuns la concluzia că suplimentările salariale acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C:
a) au fost incluse în salariul de bază al angajaților în anul 2003, acestea constituind un element fix acordat permanent începând cu anul 2003, respectiv în toată perioada supusă expertizării - 2004 - 2007;
b) reprezintă valori brute, supuse impozitării, indiferent dacă acestea sunt incluse în salariul de bază, ca și în cazul de față, sau sunt acordate separat.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat că acestea sunt fondate în parte numai cu privire la excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata diferențelor bănești rezultate din neaplicarea indicelui de salarizare de 1,98 din salariul minim indexat pe economie.
Potrivit art. 1021 Cod civil, există autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Prin decizia civilă nr. 364/CM din 18 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA pârâta a fost obligată la plata drepturilor salariale pentru perioada 22 iulie 2002 - 22 iulie 2005, cu respectarea indicelui de salarizare 1,98.
Prin prezenta cerere reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea indicelui de 1,98 din salariul minim indexat pe economie până la data de 1 iulie 2005, când a încetat contractul individual de muncă.
Fiind vorba de aceleași pretenții, Curtea urmează a admite excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește suplimentările salariale pentru perioada 1 iulie 2002 - 4 februarie 2005 cu consecința respingerii acestor pretenții pentru autoritate de lucru judecat.
În ceea ce privește celelalte critici, Curtea a apreciat că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În referire la excepția prematurității cererii de chemare în judecată, Tribunalul, prin considerentele sentinței atacate, a clarificat-o, reținând în mod justificat că în lipsa negocierilor asupra cuantumului sumelor și modalității de
acordare, nu se poate nega dreptul salariaților asumat de părți prin contractele colective de muncă.
A judeca în sens contrar ar echivala cu îngrădirea accesului la justiție pentru garantarea și obținerea unor drepturi conferite prin contract.
O altă critica vizează modalitatea de soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune.
Pentru soluționarea judicioasă a acestui motiv de recurs se impune, cu prioritate, clasificarea teoretică a noțiunii de "salariu".
Conform Codului muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri (art. 155 Codul muncii ).
Prin contractul colectiv de muncă, la art. 168, s-a prevăzut că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe SA.
Rezultă, fără putință de tăgadă, din modalitatea de redactare a acestui articol din contractul colectiv de muncă, că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salarială.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e Codul muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora legiuitorul a dat o reglementare distinctă și anume aceea cuprinsă la lit. c al aceluiași art. 283 Codul muncii.
Nu trebuie omis faptul că tot în Codul muncii legiuitorul a statuat că "dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective era datorate", normă cuprinsă în art. 166 alin. 1 Codul muncii.
Regulile care guvernează prescripția în materia drepturilor salariale sunt dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii, în conformitate cu care cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
În cauză, se pretind drepturi salariale aferente ultimilor 3 ani anterior formulării acțiunii, astfel că, față de momentul depunerii acțiunii - februarie 2008 - acestea se încadrează în termenul de trei ani prevăzut de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
O altă critică vizează modalitatea de soluționare pe fond a pretenției deduse judecății.
Izvorul pretenției îl reprezintă dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă care dispune:
(1) Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
(2) În anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul (1) al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Această dispoziție a fost cuprinsă în contractul colectiv de muncă din anii 2004, 2005 și 2006, la dosarul Tribunalului fiind depuse extrasele din aceste contracte, care fac dovada dreptului pretins.
Dispoziția cuprinsă în alin. 2 al art. 168 din contractul colectiv de muncă nu poate avea decât o singură interpretare și anume că numai pentru anul 2003 aceste suplimente au fost incluse în salariu, nu și pentru ceilalți ani.
Rațiunea unei asemenea prevederi explicite este determinată de intenția comună a semnatarilor de a preîntâmpina pretinderea nejustificată a acestor sume aferente anului 2003, acestea nemaifiind datorate întrucât au fost incluse în salariu.
Argumentația folosită de instanța de fond este conformă cu intenția comună a părților semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Împrejurarea că în anul 2007 Comisia paritară Federația sindicală și au convenit să aducă o altă interpretare art. 168 alin. 1 și 2 nu are nici o semnificație juridică întrucât orice modificare a contractului colectiv de muncă se poate face cu respectarea aceleiași proceduri ca la încheierea contractul colectiv de muncă.
O asemenea obligație rezultă din dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996.
Prin actul adițional nr. 1090/22.01.2008 se aduc modificări la art. 168 al.1 și 2 din contractul colectiv de muncă pe anul 2000, ale cărui efecte au încetat.
Conform art.244 din Codul muncii clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori convin acest lucru.
În mod similar, art. 31 din legea nr.130/1999 dispune că poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru.
Așa cum rezultă din actul adițional menționat mai sus, recurenta pârâtă a vizat o notificare a clauzei cuprinse în art. 128 al.5 din CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor contractului colectiv de muncă, contrar dispozițiilor legale enunțate mai sus.
Raportul de expertiză contabilă efectuat de expert contabil nu are relevanță în cauză, fiind un raport juridic extrajudiciar.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește suplimentările salariale pentru perioada 1 iulie 2002 - 4 februarie 2005 cu consecința respingerii acestor pretenții pentru autoritate de lucru judecat și va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de pârâtaSA GRUP, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 239 șiSC PRIN ZONA AR, cu sediul în C, 34, Port, județul C, împotriva sentinței civile nr. 405/02.04.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, -. 4, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește suplimentările salariale pentru perioada 1 iulie 2002 - 4 februarie 2005 cu consecința respingerii acestor pretenții pentru autoritate de lucru judecat.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 noiembrie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Pt. Grefier,
- -
aflată în concediu medical
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Cod procedură civilă, semnează.
Grefier șef secție,
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/11.12.2008
gref.
4 ex./19.12.2008
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Jelena Zalman, Mariana Bădulescu
