Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 801/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 801/2009
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de, și împotriva sentinței civile nr. 612/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța din oficiu invocă excepția prescripției dreptului material al reclamanților pentru perioada 01.09.2004- 08.10.2004.
Față de actele și lucrările dosarului instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiune înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr-, reclamanții:, și i-au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în contradictoriu și cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
- să fie obligați pârâții de ord.1-3 să plătească reclamanților, drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu 01.09.2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii precum și în continuare, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective;
- să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni, în carnetele de muncă ale reclamanților, conform prezentei hotărâri.
În motivarea acțiunii lor reclamanții arătă că au calitatea de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Deva și că prin discriminarea făcută, au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.27 al.3 din OG nr.137/2000, art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin urmare, susțin reclamanți, ne aflăm în situația în care numeroase categorii de funcționari publici sau funcționari cu statut special, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din indemnizația lunară, iar personalul auxiliar de specialitate al instanțelor nu beneficiază de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialității lucrărilor reprezintă abatere disciplinară.
În drept, s-au invocat prevederile nr.OG 137/2000, art.78 alin.1 din Legea nr. 567/2004, art.44 din Hotărârea CSM nr. 387/2005, art149 alin.1 lit.e din, art. 9 lit.10 din Codul Deontologic, art. 14 CEDO, Protocolul nr.12 la Convenție.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare (30-34), solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și că în afara legii, nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000. Astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale, în mod diferit față de alte categorii, nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.(35-38).
Prin Încheierea de ședință din 17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.34/F/CC/31.01.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Sibiu, unde dosarul a fost înregistrat cu același număr.
Prin Încheierea de ședință din 12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.161/F/CC/01.04.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba, unde dosarul a fost înregistrat cu același număr.
Prin sentința civilă nr.612/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul și pe cale de consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Pe fond, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Hunedoara.
Pentru a hotătî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța constatat că, potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și a respins acțiunea reclamanților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Deva.
Aceștia au solicitat acordarea sporului de 15% pentru confidențialitate, în baza art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, care privește creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.
În versiunea inițială, art.3 al.1 din nr.OG 19/2006 prevedea că pentru păstrarea confidențialității, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din beneficiază de acel spor de 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
După intrarea în vigoare a legii 444/2006, acest articol s-a completat cu faptul că acel procent se acordă cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
Reclamanții nu au calitatea de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajați ai instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, fiind angajați ai Ministerului Justiției, instituție ce face parte din autoritatea judecătorească.
Mai mult, întrucât atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autorității judecătorești au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale, se poate conchide că nu există o situație comparabilă, iar diferența de tratament apare ca obiectivă raportat la deosebirile dintre aceste grupuri.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, așa cum fost formulată.
În expunerea motivelor de recurs, au arătat că sunt discriminați în raport cu celelalte categorii profesionale și că instanța de fond trebuia să analizeze tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, nu neapărat similare, invocându-se în acest sens Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare. Ca atare, în condițiile în care prin lege le-a fost impusă obligația de confidențialitate, au dreptul corelativ la sporul pretins, în caz contrar fiind încălcate principiile constituționale de nediscriminare, dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la salariu pentru muncă prestată potrivit art.16.1 și art.41 alin.2 din Constituție, art.5, 6 și 154 Codul Muncii. Existența discriminării directe susțin recurenții reiese și din art.7 și 23 din declarația Universală a Drepturilor Omului, art.7 din pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art.14 DO. Protocolul nr.12 din Convenție.
Intimații Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției, prin întâmpinările depuse, au solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanți arătând că reclamanții beneficiază de o lege specială de salarizare care nu prevede un atare spor și că în lipsa reglementării legal nu putem vorbi de discriminare. Se invocă în acest sens Deciziile Curții Constituționale din data de 03.06.2008.
CURTEA, analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. constată următoarele:
Recursul este fondat.
Reclamanții îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Deva.
Potrivit art.78 alin.1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea este obligat sa pastreze secretul profesional, confidentialitatea in legatura cu faptele si informatiile despre care ia cunostinta in exercitarea functiei, cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul."
Prin decizia nr.46/2008 - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a statuat că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul declarat de reclamanți este fondat, urmând a fi admis.
În temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ. coroborat cu art.304 punct 9 cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 alin.2 din Legea nr.168/1999 se va modifica sentința atacată în sensul admiterii acțiunii civile formulate de reclamanții, ca legală și temeinică, desigur, în limita termenului de prescripție prev. de art.3 din.167/1958.
Cu referire la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul D B, urmează a fi admisă, deoarece nu este titularul obligației corelative dreptului pretins, rolul și atribuțiilor acestei instituții fiind clar definite de dispozițiile nr.OG137/2000.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:
Admite ca fondat, recursul formulat de reclamanții:, și împotriva sentinței civile nr. 612/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul civil nr-.
Modifică sentința atacată după cum urmează:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu de instanță, pentru perioada 01.09.2004- 08.10.2004.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Obligă pârâții să plătească reclamanților, corespunzător raportului lor de serviciu, drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate, în procent de 15 %, din indemnizația brută lunară, începând cu data de 09.10.2004 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești, precum și în continuare; sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Respinge pretențiile reclamanților pentru perioada 01.09.2004- 08.10.2004, ca fiind prescrise.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților, conform prezentei hotărâri.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul D B, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE: Manuela Stoica - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț - - | JUDECĂTOR 3: Ana Doriani - - |
Grefier, - - |
Tehnored. DA.
2ex/25.06.2009./Jud.fond:,
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Carmen Fiț, Ana Doriani
