Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 8234/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8234
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SC ROMÂNIA SA FOSTA SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA împotriva sentinței civile nr.2226 din 04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul și intervenientul SINDICATUL LIBER AUTOMOBILE C, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă SC România SA fosta SC Automobile România SA, lipsind intimatul reclamant și intimatul intervenient Sindicatul Liber Automobile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârât SC România SA fosta SC Automobile România SA, consilier juridic, în raport de motivele de recurs invocate în scris a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și întoarcerea executării.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2226 din 4 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, s-a admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu SC. Automobile România SA.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 10149,18 lei reținute fără temei legal.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, la data de 18.12.1995, numitul salariat al SC. AUTOMOBILE ROMANIA SA a cumpărat de la pârâtă un autoturism marca cu plata în rate.
Contestatorul a avut calitatea de girant al cumpărătorului semnând anexa la contractul de vânzare - cumpărare nr. 200/18.12.1995
Începând cu luna ianuarie 2005, ca urmare neplății ratelor de către titularul contractului pârâta a început să rețină lunar din salariul contestatorului rata datorată de cumpărător, având în vedere calitatea de girant și în același timp, de salariat al său.
Intimata făcut rețineri din salariul contestatorului în perioada ianuarie 2005 - ianuarie 2008, încălcând prevederile art. 164 din Codul muncii potrivit cărora nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
Conform art. 164 alin 2 din Codul muncii reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi executate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr- hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Împotriva sentinței Tribunalului Dolja declarat recurs pârâta SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate arătând instanța a aplicat în mod greșit prev. art. 164 al. 1 din, deoarece reținerile din salariu s-au efectuat în baza HG 280/1990 care în art.8 precizează că, contractul de vânzare cumpărare constituie titlul executoriu, respectiv anexa la contract care are aceeași valoare de titlu executoriu.
Deși HG 280/1990 a fost abrogat prin HG 233/2004, până în momentul abrogării acestui act normativ exista un titlu executoriu valabil care reglementa modul și condițiile de efectuare a reținerilor respective, astfel că, chiar și în situația respingerii excepției tardivității introducerii activității se impunea restituirea drepturilor bănești aferente perioadei martie 2004-sept. 2006.
În mod greșit s-a reținut că, sunt rețineri cu titlu de daune cauzate angajatorului în temeiul art. 164 alin.2 din, când de fapt reprezintă rețineri izvorâte dintr-un contract de fidejusiune.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 3 și 9, art. 304 indice 1 și art. 312 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Prin precizarea la acțiune formulată la data de 14 martie 2008, reclamantul a precizat obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că solită restituirea sumei de 7500 lei reținută fără temei legal din salariu în perioada ian. 2005-ian. 2008. Ulterior, reclamantul a precizat suma pe care o solicită de la pârâtă, cuantumul fiind de 10149,18 lei.
Se constată că intimata a făcut rețineri din salariu contestatorului în perioada ian. 2005-ian. 2008.
Potrivit art. 164 alin.2 din Codul muncii, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi executate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
După intrarea în vigoare a Codul muncii, pe perioada efectuării reținerilor din salariile reclamantului (ian. 2005-ian. 2008) recurenta nu avea o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în baza căreia să rețină sumele de bani din salariu intimatului-reclamant, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 164 din Codul muncii, potrivit căruia:
(1) Nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Chiar dacă reținerile operate de către pârâtă din salariul reclamantei în perioada ian. 2005-ian. 2008 își au izvorul într-un contract de fidejusiune și nu constituie daune cauzate de salariat angajatorului în executarea contractului individual de muncă, la reținerea acestor sume din salariul reclamantei, pârâta a acționat în calitatea sa de angajator.
Aceasta deoarece pârâta avea obligația de plată a salariului, contraprestație a muncii salariatului și a înțeles să nu-și execute în totalitate această obligație, plătind doar parțial salariul și justificând această atitudine pe ideea existenței unei obligații de garanție a salariatului rezultând dintr-un contract civil. Este nerelevant faptul că societatea pârâtă avea, pe lângă calitatea de angajator și calitatea de creditor al obligației de garanție, câtă vreme, la momentul efectuării reținerilor din salariu nu a existat un titlu executoriu.
În mod corect instanța de fond a considerat cauza ca fiind un conflict de muncă.
Potrivit rt. 281 - Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Invocând în cererea de chemare în judecată dispozițiile art. 164 din Codul muncii și solicitând plata drepturilor salariale, reclamantul a declanșat un conflict de muncă vizând executarea contractului individual de muncă.
Având de soluționat un conflict de muncă, instanța competentă să soluționeze cauza este tribunalul.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 al.1 pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC ROMÂNIA SA FOSTA SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA împotriva sentinței civile nr.2226 din 04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul și intervenientul SINDICATUL LIBER AUTOMOBILE
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- --- - -
02.10.2008
Red. jud. Grefier,
2 ex. /25.09.2008.
OPINIE SEPARATA
Mi-am exprimat opinia in sensul ca in cauza se impunea admiterea recursului, casarea sentinței si trimiterea cauzei spre competenta soluționare Judecătoriei Craiova pentru următoarele motive:
Reclamanta a solicitat obligarea unității parate la restituirea unei sume de bani, considerată ca fiind reținută in mod nelegal.
Analizând cauza reținerilor efectuate de către unitate se retin următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 200/18.12.1995, Automobile SA Cav ândut numitului un autoturism Cielo, acesta achitând parte din preț in suma de - ROL, iar pentru diferența de preț s-a obligat la plata unor rate lunare egale si succesive in cuantum de 161 de USD.
Totodată, s-au încheiat doua convenții, anexa la contract, prin care numiții și, in calitate de giranți, se obligau in "solidar cu beneficiarul pentru rambursarea la scadentele stabilite a ratelor lunare prevăzute in contractul de vânzare cumpărare".
Cumpărătorul neachitând prețul, recurenta Automobile SA Cap rocedat, începând cu ianuarie 2005, la reținerea din salariul intimatului a unor sume lunare in cuantumul prevăzut in "situația de plați" depusa la dosar, întemeindu-si aceste rețineri pe convenția mai sus arătata care in opinia recurentei constituie titlu executoriu, precum si pe dispozițiile HG nr. 280/1990.
Tribunalul Dolj - secția Conflicte de Munca, prin sentința recurata a admis acțiunea si a obligat parata sa restituie reclamantei suma de 10149,18 lei, reținând ca in cauza sunt operabile prevederile art. 164 Codul muncii, precum si faptul ca parata nu are o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila ca temei al reținerilor.
Potrivit rt. 1 (1) Codul muncii, prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii.
Potrivit art. 164(2) Codul muncii,reținerile cu titlu de daunecauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Potrivit rt. 270(1) Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Potrivit rt. 281 Codul muncii, urisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Potrivit rt. 284(1) Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă. Potrivit art. 2 Codul d e procedura civila Tribunalul judecă 1. în primă instanță: c) conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe;
Potrivit art. 372 Codul d e procedura civila, xecutarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Potrivit art.373 alin 2 Codul d e procedura civila, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Potrivit rt. 399 Codul d e procedura civila, mpotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281ind. 1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege. Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Potrivit rt. 400 Codul d e procedura civila, contestația se introduce la instanța de executare.
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, in ceea ce privește jurisdicția muncii, aceasta este data in competenta, si are un obiect specializat, circumscris prevederilor cuprinse in art. 281 Codul muncii.
De asemenea, dispozițiile art. 164(2) Codul muncii, au un obiect bine precizat, reglementând modalitatea in care angajatorul poate efectua rețineri din salariul angajatului, pentru daunele pe care acesta le-a provocat unității, in sensul prevăzut de art.271(1) Codul muncii.
Aceste ultime doua dispoziții privesc, de fapt răspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
In cauza de fata, reținerile nu au fost efectuate cu titlu de daune produse unității recurente, astfel incit sa se aplice prevederile art. 164(2) Codul muncii si nici nu au fost consecința a derulării raporturilor de munca intre recurent si intimat, astfel încât sa intre in sfera de aplicare a jurisdicției muncii, așa cum este definita de art. 281 Codul muncii.
In consecința, in mod greșit Tribunalul si-a întemeiat soluția pe prevederile art. 164(2)
Reținerile efectuate s-au realizat cu ideea executării actului de garanție, bazate pe raporturile de natura comerciala, intervenite intre, pe de o parte unitatea vânzătoare si cumpărător si, pe de alta parte, intre unitate si giranți.
Ca atare, acțiunea formulata de către intimatul-reclamant, prin care acesta invoca nelegalitatea reținerilor efectuate, are natura unei contestații le executare, contestație care este de competenta instanței de executare, in speța Judecătoria Craiova.
Judecator,
-
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Lucian
